ICCJ. Decizia nr. 4145/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 220 din 4 martie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul B.C. împotriva deciziei penale nr. 1481 din 12 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200.000 lei.
S-a reținut că, prin decizia penală nr. 1481 din 12 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă D.C.F.P. Dolj și de inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 430 din 19 mai 2004 a Tribunalului Dolj.
S-a constatat că în mod temeinic și legal inculpatul B.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de un an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 și art. 13, raportat la art. 290 C. pen.
împotriva acestei decizii penale, inculpatul B.C. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. c) C. proc. pen., susținând că la data soluționării recursului, pentru infracțiunile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 și art. 290 C. pen., intervenise prescripția specială prevăzută de dispozițiile art. 122 și art. 124 C. pen.
Instanța de judecată a constatat că în cauză nu a intervenit prescripția specială invocată, astfel că, în mod corect, instanța de recurs nu a dispus încetarea procesului penal și, în consecință, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată.
Condamnatul B.C. a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 220 din 4 martie 2005 a Curții de Apel Craiova, reiterând motivele pe care și-a întemeiat contestația în anulare.
Recursul este inadmisibil.
Hotărârea judecătorească recurată este definitivă și, în conformitatea cu dispozițiile art. 3851 C. proc. pen., ea nu poate face obiectul căii de atac a recursului.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, hotărârea judecătorească prin care se rezolvă această cerere neputând fi cenzurată printr-o cale de atac ordinară.
Judecând legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea folosirii unei căi de atac, recursul declarat de contestatorul B.C. este inadmisibil și urmează a fi respins ca atare.
Recurentul contestator va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat onorariul cuvenit apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției
S-au văzut dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 4149/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4136/2005. Penal → |
---|