ICCJ. Decizia nr. 4150/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 368 din 28 noiembrie 2003 a Tribunalului Vrancea, inculpatul L.V. a fost condamnat la o pedeapsă de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 6 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 alin. (1), combinat cu art. 175 lit. i) C. pen., reținându-se că, în noaptea de 19 iulie 2002, în urma unui conflict cu victima D.I., inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu o sapă în zona capului, cauzându-i leziuni care i-au provocat decesul la 31 iulie 2002.
Hotărârea, de mai sus, a rămas definitivă prin respingerea recursului de către înalta Curte de Casație și Justiție.
Condamnatul a solicitat ulterior, revizuirea sentinței, susținând, în esență, că nu el este autorul omorului indicând alte persoane ca autori, solicitând în sprijinul afirmațiilor sale audierea unui martor.
Prin sentința penală nr. 98 din 18 februarie 2005, Tribunalul Vrancea a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnat.
Instanța de fond a reținut că revizuientul nu a evidențiat nici fapte și nici împrejurări care să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei în fond, apărările pe care acesta și le-a făcut, în cursul procesului și cu ocazia exercitării căilor de atac, fiind verificate și înlăturate de instanțe.
Ca atare, s-a apreciat că audierea celor 4 martori solicitați de revizuient nu se impune, deoarece nu ar putea releva fapte și împrejurări care să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, așa cum cer dispozițiile art. 394 alin. (2) C. proc. pen.
împotriva acestei hotărâri, revizuientul a declarat apel invocând nevinovăția și stăruind în audierea martorilor propuși.
Prin decizia penală nr. 203/ A din 11 mai 2005, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, apelul declarat cu motivarea că pe această cale extraordinară nu este permis să se continue judecata, prin prelungirea administrării unor probe pentru dovedirea unor împrejurări cunoscute de instanțele care au soluționat fondul, apelul și recursul în cauză.
în termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs condamnatul care a reiterat susținerile anterioare privind nevinovăția și neaudierea martorilor propuși în cursul urmăririi penale.
Criticile vor fi examinate în raport de dispozițiile art. 3859alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se că instanțele au făcut o corectă aplicare a legii, iar recursul este nefondat.
Revizuirea, cale extraordinară de atac, nu poate fi exercitată decât în termenele și condițiile cuprinse strict și limitativ în lege, respectiv, în art. 394 și următorii C. proc. pen.
în acest sens, susținerile prezentate de recurent vizând nevinovăția și neaudierea unor martori au fost cunoscute și examinate de instanțe când au soluționat fondul sau căile ordinare de atac. Oricum, ele nu se cuprind în cazurile imperative prevăzute de art. 394 C. proc. pen., pentru exercitarea și admisibilitatea revizuirii.
în atare condiții, în mod corect instanța de fond a respins, ca nefondată, revizuirea formulată de condamnat și tot astfel, instanța de apel a menținut această soluție.
Pentru aceleași considerente recursul este nefondat și în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca atare.
S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4014/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3692/2005. Penal → |
|---|
