ICCJ. Decizia nr. 3692/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 335 din 16 aprilie 2004, a condamnat prin schimbarea unor încadrări juridice pe inculpații:

1. L.N.

- în baza art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 2 ani închisoare, constatând că această pedeapsă este grațiată, condiționat în baza art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1977;

- în baza art. 215 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 5 ani închisoare;

- în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) și cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, la 3 ani închisoare și;

- în baza art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la un an închisoare.

în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Din această pedeapsă a fost dedusă perioada arestării preventive de la 5 septembrie 1997 la 2 mai 2001.

2. F.I.

- în baza art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 2 ani închisoare, constatând că această pedeapsă este grațiată integral și condiționat în temeiul art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997;

- în baza 26, raportat la art. 215 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 5 ani închisoare;

A dispus în temeiul art. 359 C. proc. pen., arestarea inculpatei.

3. B.ȘT.

- în baza art. 26, raportat la art. 215, cu aplicarea art. 13 și art. 74 și art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare.

- în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., la 5 luni închisoare.

în temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată în condițiile art. 81 și art. 82 C. pen., pe timp de 4 ani.

4. A.N.

- în baza art. 248, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată în condițiile art. 81 - art. 82 C. pen., pe timp de 4 ani.

5. T.Șt.

- în baza art. 248, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 2 ani închisoare;

- în baza art. 25, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 2 ani închisoare.

în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute 2 ani închisoare, iar conform art. 81 - art. 82 din același cod, a suspendat condiționat executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 4 ani.

în temeiul art. 65 și art. 64 lit. c) C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a ocupa funcția de expert evaluator pe o durată de 4 ani.

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., inculpatul T.Șt. a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Inculpații L.N., F.I., A.N. și T.Șt. au fost obligați în solidar, L.N. în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC A.S.I. SRL, la plata sumei de 2.739.188.568 lei, din care în solidar și cu inculpatul B.Șt. și 1.105.000.000 lei către partea civilă B.A., prin SC R.V.A. TIVE SA

S-a dispus anularea unor înscrisuri falsificate.

A fost reținută următoarea situație de fapt:

La data de 2 iulie 1996, inculpatul L.N. a preluat prin cesiune SC A.S.I. SRL de la numitul Șt.G., conform contractului autentificat sub nr. 922, societatea având un credit neachitat în valoare de 150.000.000 lei la B.P., sucursala Argeș despre care inculpatul cunoștea.

Deoarece inculpata F.I. avea de achitat două credite contractate anterior la B.C.I.C. și la B.R.D., în valoare totală de 430.000.000 lei și nu avea posibilități de rambursare, l-a convins pe inculpatul L.N., fratele său, să contracteze în numele SC A.S.I. SRL un credit în valoare de 800.000.000 lei de la B.A., sucursala Smârdan, promițându-i că îl va sprijini în desfășurarea unor activități comerciale.

întrucât inculpatul L.N. nu avea posibilitatea asigurării garanțiilor pentru acest credit, inculpata F.I. l-a asigurat că se va ocupa personal de asigurarea acestora și de întocmirea dosarului de credit.

Pentru a induce în eroare banca cu privire la scopul solicitării creditului, respectiv achiziționarea de porumb în vederea procurării și obținerii de alcool, inculpata F.I. în înțelegere cu inculpatul L.N. a întocmit mai multe contracte comerciale și documente de evidență contabilă, pe care le-a prezentat ca reale, în baza cărora banca a acordat creditul de 800.000.000 lei SC A.S.I. SRL

Astfel, la data de 6 februarie 1997, inculpata F.I. a întocmit în fals contractul de vânzare - cumpărare prin care SC J.A.I. SRL, reprezentată de I.H.A., vinde SC A.S.I. SRL, reprezentată de inculpatul L.N., cantitatea de 6000 tone porumb, în valoare totală de 5.250.000.000 lei, la rubrica vânzător semnând inculpata F.I. în numele reprezentantului bulgar, iar la rubrica cumpărător inculpatul L.N.

La data de 14 mai 1997, inculpata F.I. a întocmit în fals contractul de vânzare - cumpărare prin care SC S. SRL, reprezentată de T.C., vinde SC A.S.I. SRL, reprezentată de inculpatul L.N., cantitatea de 500 tone porumb boabe, în valoare de 437.500.000 lei, la rubrica cumpărător semnând inculpatul L.N.

S-a stabilit prin probele administrate, că soții B.Șt. și B.C., asociați ai SC S.C. SRL nu au cunoscut de existența acestui contract, iar T.C. nu a fost niciodată asociat sau angajat al societății.

La data de 4 februarie 1997, inculpata F.I. a întocmit în fals contractul de vânzare - cumpărare prin care SC L.P. SRL, reprezentată de S.L., vinde SC A.S.I. SRL, reprezentată de inculpatul L.N., cantitatea de 6000 tone porumb boabe, în valoare de 5.250.000.000 lei.

în realitate, S.L. administrator la SC L.P. SRL, decedase la 2 martie 1996, deci anterior încheierii contractului.

Cele trei contracte au stat la baza studiului de marketing întocmit de SC A.S.I. SRL, prin inculpatul L.N., în vederea obținerii creditului.

Din același studiu rezultă că procesarea porumbului boabe obținut de la cei trei furnizori se va efectua de F.S.S. Rădăuți, în acest sens fiind depuse: contractul de colaborare și un contract de principiu cu privire la asigurarea transportului, ambele fiind false.

La același studiu de marketing au fost atașate și 3 contracte întocmite în fals de inculpata F.I. și semnate de inculpatul L.N., pentru SC A.S.I. SRL, privind livrarea alcoolului dublu rafinat către SC A. SRL, SC B. SRL și SC B. SRL

Toate aceste documente au fost prezentate B.A.

în vederea garantării restituirii creditului au fost depuse: contractul de garanție imobiliară nr. 729 din 26 mai 1997 prin care inculpata F.I. și tatăl său L.A. garantau restituirea creditului cu un imobil și un teren situate în comuna Grădinari, județul Giurgiu, care au fost evaluate de inculpatul T.Șt. la suma de 350.000.000 lei.

- contractul de garanție imobiliară nr. 711 din 23 mai 1997, prin care numiții B.G. și M. garantau restituirea creditului cu imobil și teren situate în comuna Titu.

Cu privire la stabilirea valorii imobilului s-a constatat că nu au fost respectate normele metodologice, respectiv nu s-a mers pe teren pentru valorificare, evaluarea fiind făcută numai în baza documentelor și prin expertiza întocmită, imobilul a fost supraevaluat la suma de 145.442.446 lei, valoarea reală fiind de 86.056.970 lei;

- contractul de garanție imobiliară nr. 730 din 26 mai 1997, prin care B.I. și N. garantau restituirea creditului cu un imobil și teren situate în comuna Nicu, imobil grevat de sarcini în favoarea fostului proprietar P.I. La încheierea contractului de garanție s-a prezentat un contract de vânzare - cumpărare fals, prin care se atesta că soții B. sunt proprietari și în care nu era menționat dreptul de uzufruct viager precum și un certificat de sarcini fals.

în baza acestui contract a fost întocmit raportul de evaluare al imobilului de către A.N. și semnat de T.Șt. care a stabilit o valoare de 175.151.548 lei în realitate valoarea fiind de 59.595.885;

- contractul de garanție imobiliară nr. 780 din 26 mai 1997, prin care T.C.D., reprezentat de R.T., garanta restituirea creditului de 800.000.000 lei cu teren în suprafață de 24 - 638 mp. din comuna Gruiu. Dovada proprietății s-a făcut cu contractul de vânzare cumpărare nr. 3916 din 18 noiembrie 1994 încheiat între T.I. și T.C. și titlul de proprietate nr. 15.489 din 16 ianuarie 1995 pe numele T.P.I.

Din cercetări, a rezultat că atât procura de prezentare cât și contractul de vânzare și titlul de proprietate sunt false, deoarece contractul de vânzare cumpărare a fost emis în realitate, la data de 5 iulie 1994, și privește un antecontract încheiat între G.G. și SC S.A., titlul de proprietate pe numele T.P.I. fiind executat prin xerocopie de pe titlu de proprietate autentic, unde proprietar este S.P.P.

False s-au stabilit a fi și adeverințele nr. 178 din 14 februarie 1997 și nr. 197 din 5 martie 1997, prin care se atesta că T.C. este proprietarul terenului, din adresa primăriei rezultând că T.C. și T.I. nu figurează ca proprietari ai terenului în cauză.

Evaluarea acestui teren s-a făcut cu încălcarea normelor metodologice de către inculpatul T.Șt.

în vederea obținerii creditului, inculpatul L.N. a prezentat băncii balanțe privind exercițiul financiar în perioada 1 ianuarie 1996 - 31 decembrie 1996, bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil la 31 decembrie 1996 al SC A.S.I. SRL, din cercetări rezultând că acestea sunt false, deoarece societatea nu a depus bilanțuri contabile pe anii 1995 - 1996 și nici rapoarte semestriale la 31 iunie 1997.

Documentele false au fost întocmite de C.G. la cererea inculpatei F.I. fiind semnate de inculpatul L.N.

în vederea obținerii creditului, documentele menționate au fost prezentate băncii de inculpații F.I. și L.N. inculpatului T.Șt., care a dat dispoziție numitei P.M., pentru întocmirea referatului în vederea acordării creditului solicitat, referat întocmit și semnat, iar apoi aprobat de C.C.R. al băncii.

Pct. 8 din acest referat, privitor la acoperirea creditului a fost completat de inculpatul T.Șt., fiind menționate cele 4 imobile ce constituiau garanție și valorile acestora, corespunzătoare rapoartelor de evaluare.

Referatul de propunere de evaluare a creditului și dosarul de credit au fost înaintate Centralei B.A. în vederea aprobării creditului având unele observații cu privire la inexistența unor certificate de sarcini, iar contractul cu SC S. Rădăuți să fie reziliat și să se încheie un alt contract cu o altă societate. Inculpatul T.Șt. a luat măsurile necesare în vederea soluționării problemelor în cauză, însă inculpații L.N. și F.I. au prezentat documente false, respectiv, contractul cu SC S. Rădăuți, a fost întocmit un alt contract fictiv încheiat cu SC H.F.

La data de 23 mai 1997, inculpatul T.Șt. a întocmit contractul de credit nr. 72 prin care B.A. acorda SC A.S.I. SRL un credit de 800.000.000 lei pentru achiziționarea de porumb boabe, ce urma a fi procesat în alcool și comercializat, contract ce a fost semnat de numitul T.M.

Potrivit art. 2 lit. a) și b) din același contract, creditul urma să fie eșalonat pe baza documentelor privind livrarea porumbului, conform contractelor încheiate și pe măsura prezentării documentelor de plată.

încălcând aceste prevederi și norme ale băncii, inculpatul A.N., șef serviciu credite, a avizat virarea creditului în valoare de 745.000.000 lei în contul a două societăți comerciale indicate de inculpatul L.N. și anume: 430.000.000 lei în contul SC S. SRL și 315.000.000 lei în contul SC H.A. SRL, conform ordinelor de plată avizate de inculpatul A.N.

Avizarea celor două plăți s-a făcut fără ca inculpatul L.N. să prezinte documente justificative, deși inculpatul A.N. a susținut în mod constant că, la momentul avizării, inculpatul L.N. i-a prezentat două facturi, apărare neconfirmată deoarece facturile nu au existat, iar inculpatul L.N. a precizat că nu i-a prezentat nici o factură întrucât cele două societăți nu aveau porumb boabe în stoc.

Scopul pentru care a fost solicitat creditul nu a fost pentru derularea creditelor, ci pentru acoperirea unor datorii ale inculpaților L.N. și F.I.

Cu ocazia percheziției la domiciliul inculpatei F.I., s-a găsit o chitanță olografă, din care rezultă că cei doi inculpați au convenit cu privire la folosirea sumei de 200.000.000 lei și anume achitarea unor datorii B., S.A.F.I. și B.P. Pitești.

Din suma de 430.000.000 lei virată în contul SC S. SRL cu acordul inculpatului B.Șt. și la cererea inculpatei F.I., 200.000.000 lei au fost virate ulterior în contul personal al martorei V.R., iar 230.000.000 lei în contul lui N.N.

în cele două ordine de plată se menționează că virarea sumelor s-a făcut urmare a achiziționării de marfă de la N.N. și V.R., situație nereală, deoarece sumele primite trebuiau păstrate și predate la cererea inculpatului L.N.

Din suma de 350.000.000 lei ce a fost virată în contul SC H.A. SRL, suma de 100.000.000 lei a fost virată de inculpata

F.I., conform ordinului de plată nr. 28/1997, în contul personal al martorului L.A., care la rândul său i-a dat-o inculpatului L.N.

Din același cont, la data 30 mai 1997, inculpata F.I. a virat în contul personal al numitei N.G. suma de 210.000.000 lei care, în final i-a fost înmânată inculpatului L.N.

Banii primiți de numitul N.N. au fost folosiți la achitarea unor datorii, pe care inculpatul L.N. le avea față de mai multe persoane.

Curtea de Apel București, secția I-a penală, prin decizia penală nr. 618 din 8 octombrie 2002, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva susmenționatei sentințe pe care a desființat-o parțial, numai cu privire la: greșita achitare a inculpatului T.Șt., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor comise de inculpați; neaplicarea art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpatul L.N. și greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților.

în temeiul art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați, după cum urmează:

1. Pentru inculpatul L.N.:

- din art. 215 alin. (3) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din același cod, texte în baza cărora i-a condamnat la 6 ani închisoare;

- din art. 288 alin. (1) și art. 291, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din același cod, texte în baza cărora i-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare;

- din art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din același cod, texte în baza cărora i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare;

- din art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) și art. 13 din același cod, texte în baza cărora l-a condamnat pe inculpat la un an închisoare.

în baza art. 86⁴C. pen., a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de un an închisoare, aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 109/1995 a Judecătoriei sector 1 București și a adăugat această pedeapsă la fiecare din pedepsele aplicate inculpatului în cauză, dispunând apoi conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare din care a dedus arestarea preventivă de la 5 septembrie 1997 la 3 mai 2001.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

2. Pentru inculpata F.I.:

- din art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, texte în baza cărora a condamnat pe inculpată la 2 ani închisoare, constatându-se că această pedeapsă este grațiată integral și condiționat în temeiul art. 1 din Legea nr. 137/1997.

3. Pentru inculpatul B.Șt.:

- din art. 26, raportat la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., în art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, texte în baza cărora l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare, făcând și aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP):

- în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare, pedeapsă grațiată integral și condiționat în temeiul art. 1 din Legea nr. 137/1997.

4. Pentru inculpatul A.N.:

- din art. 246, cu aplicarea art. 248 și art. 258 C. pen., în art. 246, cu aplicarea art. 258 și art. 13 din același cod, texte în baza cărora a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

5. Pentru inculpatul T.Șt.:

- din art. 246, cu aplicarea art. 248 alin. (1) și art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 246, cu aplicarea art. 258,art. 41 alin. (2) și art. 13 din același cod, texte în baza cărora l-a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare;

- din art. 27, raportat la art. 215 alin. (3) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 din același cod, texte în baza cărora l-a condamnat pe inculpat la 6 ani închisoare, dispunând ca acesta să execute, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-a constatat că pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), este greșită, integral, condiționat.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de recurentul T.Șt. și s-a luat act de declarația de retragere a apelului declarat de inculpatul L.N.

Prin decizia penală nr. 142 din 13 ianuarie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații B.Șt., A.N. și T.Șt. împotriva deciziei penale nr. 618 din 8 octombrie 2002 a Curții de Apel București.

A casat decizia atacată și a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul T.Șt. împotriva sentinței penale nr. 355 din 16 aprilie 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, cu motivarea că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 197 C. proc. pen., privind nulitatea relativă, ce a determinat restrângerea drepturilor procesuale ale părților recurente ce au afectat justa soluționare a cauzei.

Apelul parchetului a vizat greșita achitare a inculpatului T.Șt., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.; greșita încadrare juridică, în sensul de a se reține și alin. (1) și (2) al art. 215 pe lângă alin. (3) al aceluiași articol; neaplicarea art. 1 din Legea nr. 137/1997 pentru inculpații L.N., B.Șt. și T.Șt., precum și greșita individualizare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților, în sensul majorării acestora.

Inculpatul T.Șt. a criticat sentința instanței de fond pentru greșita respingere a cererii de disjungere și de restituire a cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, precum și pentru greșita sa condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, și pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), întrucât această ultimă faptă nu există.

Prin decizia penală nr. 779/ A din 27 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul T.Șt., s-a desființat în parte sentința și, rejudecând în fond:

în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați după cum urmează:

A. Pentru inculpatul L.N. din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 37 lit. a) C. pen.

Din art. 288 alin. (1) și art. 291 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen.

Din art. 40 din Legea nr. 80/1991, cu aplicarea art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen.

Precum și din art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

B. Pentru inculpata F.I., din infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Din art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

C. Pentru inculpatul B.Șt. din infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., în art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

D. Pentru inculpatul T.Șt. din art. 26, raportat la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Din art. 25, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

în baza art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul L.N. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpatul L.N. la pedeapsa de 6 ani închisoare.

în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

în baza art. 195 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de un an închisoare.

în baza art. 86⁴C. pen., a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de un an închisoare, aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 1009/1995 a Judecătoriei sector 1 București și a adăugat această pedeapsă la fiecare din pedepsele aplicate inculpatului, acesta având de executat: o pedeapsă de 3 ani închisoare, una de 7 ani închisoare, una de 4 ani închisoare și una de 2 ani închisoare.

în baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus menționate, inculpatul L.N. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus prevenția de la 5 septembrie 1997 la 3 mai 2001.

în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpata F.I. la 2 ani închisoare.

în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 a constatat pedeapsa grațiată.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 10 din Legea nr. 137/1997.

în baza art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe aceiași inculpată la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpatul B.Șt. la 3 ani închisoare.

în baza art. 86¹C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani.

în baza art. 86³C. pen., a pus în vedere inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte în prima zi de miercuri a fiecărei luni din an la S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate, mijloacele lui de existență.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴C. pen.

în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), a condamnat pe același inculpat la un an închisoare.

în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 a constatat pedeapsa grațiată.

A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 10 din Legea nr. 137/1997.

în baza art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpatul A.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat pedeapsa grațiată.

A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 7 din Legea nr. 543/2002.

în baza art. 248, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpatul T.Șt. la 2 ani închisoare.

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat pedeapsa de 2 ani grațiată.

în baza art. 31, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.

în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 a constatat grațiată pedeapsa.

Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 10 din Legea nr. 137/1997 și art. 7 din Legea nr. 543/2002.

în baza art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), condamnă pe inculpatul T.Șt. la 3 ani închisoare.

în baza art. 86¹C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani.

în baza art. 86³C. pen., a pus în vedere inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte în prima zi de miercuri a fiecărei luni din an la S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate, mijloacele lui de existență.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴C. pen.

în baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. și anume de a mai ocupa funcția de expert evaluator pe o durată de 4 ani.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.

împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate inculpaților T.Șt. și B.Șt., care nu sunt în măsură să asigure reeducarea acestora, impunându-se majorarea cuantumului acestora și executarea în regim de detenție.

Totodată, a învederat că, în ceea ce îl privește pe inculpatul A.N., la data de 30 noiembrie 2004, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen., la fel și în ceea ce îl privește pe inculpatul T.Șt., termenul împlinindu-se la 23 noiembrie 2004, pentru infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 31, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

Cu ocazia soluționării recursului, procurorul de ședință nu a mai susținut motivul de recurs ce viza majorarea pedepselor și executarea lor în regim de detenție, ci doar pe cel referitor la intervenția prescripției speciale a răspunderii penale pentru inculpații A.N., T.Șt. și B.Șt.

împotriva aceleași decizii au declarat recurs și inculpații B.Șt. și T.Șt., primul criticând-o sub aspectul greșitei individualizării a pedepsei, solicitând menținerea soluției instanței de fond, în timp ce al doilea a arătat că nu dorește continuarea procesului penal, solicitând să se constate intervenită prescripția specială pentru două dintre infracțiunile reținute în sarcina sa.

împotriva ambelor hotărâri pronunțate în cauză a declarat recurs și inculpatul A.N., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹pct. 10, 12, 17¹ _i 18 C. proc. pen., cu motivarea că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, neîncălcând nici o normă bancară sau vreo prevedere legală, astfel că a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Examinând hotărârile recurate prin prisma motivelor invocate, înalta Curte constată că recursurile sunt întemeiate, după cum urmează:

1. în ceea ce privește recursul inculpatului A.N. ce vizează nevinovăția acestuia, Curtea constată că acesta este inadmisibil sub acest aspect deoarece inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, ceea ce înseamnă că, întrucât prin decizia din apel i s-a majorat doar cuantumul pedepsei și s-a schimbat modalitatea de executare a pedepsei, care însă a fost constatată grațiată, inculpatul nu putea face recurs decât sub aspectul individualizării pedepsei. Constatând însă că, la data de 30 noiembrie 2004, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzută de art. 122 lit. d), combinat cu art. 124 C. pen. (5 ani + 1 din 5 ani ), Curtea va admite recursul inculpatului și va constata intervenită prescripția specială a răspunderii penale pentru singura infracțiune reținută în sarcina sa, respectiv cea prevăzută de art. 248, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), dispunând încetarea procesului penal pentru această faptă.

Aceeași soluție va fi adoptată și în ceea ce privește pe inculpatul B.Șt., la data de 30 noiembrie 2004, împlinindu-se termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), la fel și în ceea ce îl privește pe inculpatul T.Șt., termenul împlinindu-se, la 26 noiembrie 2004, pentru infracțiunile prevăzute de art. 248, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), precum și de art. 31, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

2. Referitor la recursul inculpatului B.Șt. care solicită menținerea soluției instanței de fond ce i-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen., pedeapsă pe care instanța de apel a majorat-o la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86¹C. pen., înalta Curte apreciază că individualizarea făcută de instanța de apel corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și răspunde scopului cerut de art. 52 C. pen., fiind în măsură să asigure reeducarea inculpatului.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., înalta Curte va admite recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații A.N., T.Șt. și B.Șt., va casa în parte hotărârile atacate și va înceta procesul penal față de recurenții inculpați, conform dispozitivului prezentei decizii, constatând intervenită prescripția specială a răspunderii penale.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat a rămas în sarcina acestuia.

← ICCJ. Decizia nr. 4150/2005. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3972/2005. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3692/2005. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3692/2005. Penal