ICCJ. Decizia nr. 4373/2005. Penal. Contestaţie la executare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4373/2005
Dosar nr. 3505/2005
Şedinţa publică din 14 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin referatul Biroului de Executări Penale din cadrul Tribunalului Suceava s-a contestat executarea sentinţei penale nr. 29 din 12 februarie 2004 a Tribunalului Suceava, prin care inculpatul C.I. a fost condamnat la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi obligat la despăgubiri şi daune morale, motivându-se că hotărârea a fost modificată prin Decizia penală nr. 4706 din 22 septembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în sensul majorării pedepsei închisorii la 10 ani, cât şi a obligaţiei de despăgubiri, iar mandatul de executare s-a emis anterior rămânerii definitive a sentinţei, numai pentru 8 ani închisoare.
Tribunalul Suceava, secţia penală, găsind că este dat cazul prevăzut de art. 461 lit. a) C. pen., prin sentinţa penală nr. 72 din 9 martie 2005 a admis contestaţia B.E.P., a anulat mandatul de executare nr. 31 din 30 aprilie 2004 şi a dispus emiterea unui nou mandat pe numele condamnatului C.I. în conformitate cu Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pedeapsa de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Împotriva sentinţei, în termen legal, condamnatul C.I. a acţionat cu apel, motivând că despăgubirile materiale şi morale sunt prea mari şi de asemenea, că s-ar fi impus menţinerea pedepsei în cuantumul stabilit prin sentinţă.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 149 din 25 aprilie 2005, a respins apelul condamnatului, hotărâre ce a fost recurată în termen legal, reiterându-se motivele formulate în apel.
Recursul declarat este nefondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar se constată că instanţa de apel în mod corect a respins apelul declarat de condamnat.
Potrivit art. 461 C. proc. pen., cazurile în care se poate face contestaţie la executare sunt limitativ prevăzute.
Cum cererea formulată de condamnat vizează reducerea pedepsei aplicate, nu se încadrează în nici unul din cele 4 cazuri prevăzute de textul mai sus citat, urmează ca recursul declarat să fie respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, condamnatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 149 din 25 aprilie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 iulie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4372/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4394/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... → |
---|