ICCJ. Decizia nr. 4402/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 186 din 10 februarie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de M.I. privind revizuirea sentinței penale nr. 358 din 24 mai 2001 a aceleiași instanțe prin care a fost condamnat, la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins de Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 250 din 8 aprilie 2005.
Ambele instanțe au reținut că motivul invocat de condamnat în sensul că la săvârșirea infracțiunii au mai participat și alte persoane nu constituie un motiv de revizuire a cauzei conform art. 394 C. proc. pen.
împotriva deciziei pronunțate de curtea de apel condamnatul a declarat recurs reiterând motivul invocat în cererea de revizuire.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 393 C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 394 din același cod. Or, motivul invocat de condamnat nu se regăsește în textul de lege menționat.
Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză rezultă că vinovăția inculpatului a fost corect reținută de instanțe, în sensul că, în ziua de 7 iunie 2000, inculpatul M.I. împreună cu concubina sa, I.D., condamnată și ea în aceeași cauză, au urmărit-o pe partea vătămată B.C., care ieșise de la o unitate C.E.C., au intrat cu ea în lift unde au lovit-o și i-au sustras poșeta în care avea suma de 2.800.000 lei și un certificat de depozit de 5 milioane lei. Inculpatul a fost văzut de martori coborând în fugă pe scările blocului și având pete de sânge pe tricou. Ambii inculpați au urcat apoi într-o mașină condusă de martorul B.G. Numărul de înmatriculare a mașinii a fost reținut de un alt martor care l-a transmis soțului părții vătămate, anunțându-se astfel, organele de poliție.
Eventuala participare și a altor persoane la săvârșirea infracțiunii nu rezultă din probele administrate și nici nu ar putea duce la achitarea inculpatului.
în consecință, decizia instanței de apel a fost pronunțată cu respectarea legii, a fost respins recursul revizuientului ca nefondat, și obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4404/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4398/2005. Penal → |
|---|
