ICCJ. Decizia nr. 4768/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 242 din 25 aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 603/P/2005, inculpatul V.M. fiul a fost condamnat, în baza art. 183 C. pen., la o pedeapsă de 6 ani închisoare.
S-a aplicat pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus detenția acestuia cu începere de la 18 ianuarie 2005 la zi.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile și la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 1 noiembrie 2004, în jurul orei 4,00, inculpatul V.M. s-a întâlnit cu victima U.M., într-un bar din apropierea gării C.F.R. din orașul Filiași, cu care a consumat băuturi alcoolice. La un moment dat, între cei doi s-a iscat o ceartă care a degenerat în bătaie, inculpatul lovind victima cu pumnii și picioarele. Ca urmare a loviturilor primite victima s-a dezechilibrat și în cădere s-a lovit cu capul de bordura străzii.
Fiind transportată la spital victima a fost internată dar pe data de 26 noiembrie 2004 a decedat.
Din actul medico-legal rezultă că moartea numitului U.M. a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral închis.
Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, iar între traumatism și deces există legătură de cauzalitate directă necondiționată.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante, întrucât nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, a cooperat cu organele judiciare, iar la producerea incidentului a contribuit și atitudinea victimei, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Prin decizia penală nr. 227 din 27 iunie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.M.
Nemulțumit de soluția instanței de apel, inculpatul a formulat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând reducerea pedepsei pe care o consideră prea aspră.
înalta Curte, verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului a fost corect individualizată, fiind aptă să atingă scopul preventiv și educativ.
în consecință, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4774/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4769/2005. Penal → |
|---|
