ICCJ. Decizia nr. 4956/2005. Penal. Contestaţie la executare. Recurs

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4956/2005

Dosar nr. 2791/2005

Şedinţa publică din 6 septembrie 2005

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată, Tribunalului Prahova şi înregistrată la nr. 1605/2005, condamnatul S.V. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se admită contestaţia la executare, formulată de el împotriva sentinţei penale nr. 589 din 26 octombrie 2004 a Tribunalului Prahova, în sensul reducerii pedepsei ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. , raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 136 din 8 martie 2005, Tribunalul Prahova, în baza art. 460 C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, contestaţia la executare, pe considerentul că motivele invocate nu pot fi reţinute ca încadrându-se în cazurile limitativ prevăzute de art. 461 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel condamnatul S.V., care arată că în mod greşit i s-a respins contestaţia la executare, deoarece pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare, iar în cauză erau incidente dispoziţiile art. 44 C. pen.

Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia penală nr. 152 din 8 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului împotriva sentinţei atacate, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv la onorariul pentru apărarea din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul S.V., reiterând motivele din apel.

Recursul nu este fondat.

După cum corect au reţinut instanţele de fond şi de apel, conform art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în cazul în care se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice cauze de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice incident ivit în cursul executării.

Or, condamnatul nu a invocat sau dovedit nici una din cerinţele art. 461 C. proc. pen.

De altfel, instanţele şi-au fundamentat soluţia de condamnare pe baza unui material amplu şi convingător care atestă cu autoritate de lucru judecat, vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.

În consecinţă, urmează a se respinge recursul condamnatului şi a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, inclusiv a onorariului pentru apărarea din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.V. împotriva deciziei penale nr. 152 din 8 aprilie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei RON cheltuieli judiciare, din care suma de 20 lei RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 septembrie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 4953/2005. Penal. Recuzare. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 4964/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4956/2005. Penal. Contestaţie la executare. Recurs