ICCJ. Decizia nr. 5010/2005. Penal

Prin încheierea nr. 2 din 17 august 2005, dosar nr. 5037/2005, Curtea de Apel Iași, ca instanță de apel, investită cu judecarea apelurilor declarate, printre alții, și de către inculpații A.M. și S.I. împotriva sentinței penale nr. 233/2004 a Tribunalului Iași, a respins, ca nefondate, cererile sus-numiților inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

în motivarea cererilor formulate, inculpații au arătat că sunt arestați de o lungă perioadă de timp, procedura judiciară nu se desfășoară cu celeritatea pretinsă de art. 5 din C.E.D.O., iar regimul penitenciar nu le permite să beneficieze de tratamentul medical de specialitate de care au nevoie.

Curtea de Apel Iași, respingând cererile, a reținut că inculpații sunt arestați preventiv de la 24 mai 2002, inculpatul A.M., și respectiv, 2 septembrie 2002, inculpatul S.I. însă complexitatea cauzei, relevată de numărul mare de inculpați și părți vătămate, a necesitat un probatoriu amplu, care a reclamat o durată mai mare în timp pentru administrare, situație prezentată și în faza de judecată a apelului, astfel încât nu se poate aprecia că procedura judiciară nu a fost condusă în coordonatele celerității.

Starea sănătății inculpaților, reține instanța de apel, nu este atestată prin expertiză medico-legală, iar din documentele medicale prezentate rezultă că ambii suferă de diabet zaharat, pentru care beneficiază de tratament adecvat.

împotriva acestei hotărâri, inculpații A.M. și S.I. au declarat recurs, solicitând oral, personal și prin apărător, casarea acesteia și în fond, admiterea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Verificând hotărârea atacată în raport cu dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea constată că recursurile inculpaților sunt inadmisibile.

Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs, de procuror sau de inculpat.

Fiind expres și limitativ prevăzute prin lege cazurile în care pot fi atacate cu recurs, încheierile pronunțate de instanțe în cursul judecății privind măsurile preventive, se constată, de urmare, că încheierile prin care se dispune respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive nu sunt supuse, separat, căii de atac a recursului, fiind supuse regimului prevăzut de art. 3851alin. (2) C. proc. pen.

Față de cele ce preced, recursurile inculpaților A.M. și S.I. au fost respinse, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., ca inadmisibile.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5010/2005. Penal