ICCJ. Decizia nr. 5040/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 8 august 2005 pronunțată în dosarul nr. 4680/2005 a Curții de Apel Ploiești, s-a luat în discuție din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului S.I.C.
S-a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art. 3002C. proc. pen. și art. 160b C. proc. pen., temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, și, în raport de faza procesuală în care se află cauza, se impune privarea de libertate în continuare a inculpatului, astfel că s-a dispus menținerea stării de arest a acestuia.
Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri care nu a fost motivat, dar apărătorul acestuia a solicitat admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului.
Prin sentința penală nr. 87 din 14 aprilie 2005 a Tribunalului Buzău, pronunțată în dosarul nr. 1335/2004, inculpatul S.I.C. a fost condamnat, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat în dauna avutului particular prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), e) și g) C. pen., cu reținerea stării de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, cauza aflându-se pe rolul Curții de Apel Ploiești cu termen la data de 5 septembrie 2005.
Verificând recursul declarat, Curtea consideră că acesta nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 160b alin. (1) C. proc. pen., în cursul judecății instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
în conformitate cu dispozițiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau, că, există temeiuri noi care justifică această măsură dispune menținerea acesteia.
Cum în cauză, temeiul arestării preventive îl constituie dispozițiile art. 148 lit. b) C. proc. pen., pedeapsa închisorii prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, iar în cursul judecării în fond a cauzei s-a stabilit vinovăția inculpatului care este recidivist, Curtea urmează a constata că menținerea arestării preventive se impune în continuare.
în consecință, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpat să fie respins ca fiind nefondat.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5047/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5045/2005. Penal → |
|---|
