ICCJ. Decizia nr. 5025/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 141 din 5 iulie 2004 pronunțată de Tribunalul Olt, a fost condamnat inculpatul Ș.M.G., la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) C. pen., raportat la alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. a) și art. 74 lit. b) și c) C. pen.
în baza art. 83 C. pen., i-a dispus revocarea suspendării condiționate privind pedeapsa de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1686 din 23 octombrie 2001 pronunțată de Judecătoria Slatina care se adaugă la pedeapsa nou aplicată, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Potrivit art. 208 și art. 209 lit. a), raportat la alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. c) art. 74 lit. b) și art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
în baza art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate pentru pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1173 din 20 septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Slatina.
Potrivit art. 33 și art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
în baza art. 861și art. 862C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani.
Alături de acești inculpați în baza acelorași texte de lege au fost condamnați inculpații: C.O., la pedeapsa de un an închisoare, Ș.F. și D.E. la câte 6 luni închisoare, pentru toate aceste pedepse dispunându-se suspendarea executării acestora sub supraveghere.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 10 iunie 2002, inculpatul P.M. împreună cu inculpații Ș.M., D.E. și Ș.F., au mers în zona Km. 178 + 700, între stațiile C.F.R. Recea și Bălteni și cu ajutorul a două sape au decapotat pământul pe lângă șinele de cale ferată depozitate acolo după care, cu un aparat de sudură au tăiat 6 bucăți de șină pe care le-au transportat cu căruța la centrul de colectare a fierului vechi SC M.I. SRL Valea Mare, unde le-au vândut contra sumei de 1.048.000 lei, bani pe care i-au împărțit.
La aceeași dată, inculpații au mers din nou, în aceeași zonă, au tăiat patru bucăți de șină de cale ferată pe care le-au transportat la același centru, unde au fost vândute contra sumei de 524.000 lei, pe care de asemenea i-au împărțit.
în ziua de 17 iulie 2003, aceeași inculpați s-au deplasat în același loc, au tăiat 5 bucăți de șină de cale ferată pe care le-au transportat la același centru, unde au fost vândute pentru suma de 1.584.000 lei ocazie cu care au fost prinși de organele de poliție.
Situația de fapt reținută a fost probată cu procesul verbal de depistare din 18 iulie 2003, adeverințele privind valorificarea șinelor, declarațiile martorilor O.G., R.D. și A.V., precum și recunoașterea inculpaților pe tot parcursul procesului penal.
împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpații P.M. și Ș.M.G.
Criticile formulate de parchet sunt următoarele: pedepsele aplicate minorilor Ș.F. și D.E. au fost stabilite cu încălcarea dispozițiilor art. 861alin. (3) C. pen.; pedeapsa aplicată inculpatului P.M. a fost stabilită cu încălcarea dispozițiilor art. 861C. pen., nu au fost bine aplicate dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., cu privire la confiscarea aparatului autogen; pedeapsa aplicată inculpatului P.M. nu a fost bine individualizată; a fost stabilit greșit serviciul de reintegrare pentru inculpatul C.O.
Motivele de apel formulate de inculpații P.M. și Ș.M.G. privesc reanalizarea circumstanțelor reale și personale cu consecința pedepselor aplicate de instanța de fond.
La cererea parchetului instanța de apel a dispus solicitarea de relații de la partea civilă, pentru ca aceasta din urmă să precizeze situația șinelor de cale ferată la data săvârșirii faptelor, respectiv dacă acestea erau în stare de funcționare sau erau componente depozitate.
Cu adresa nr. 1/224/2005, sucursala Regională C.F. Craiova, a comunicat că șinele sustrase nu erau încorporate în linia de cale ferată funcțională pe distanța respectivă, fiind depozitate de-a lungul căii.
Prin decizia penală nr. 40 din 24 mai 2005 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosarul nr. 27/MF/2005, s-au admis apelurile declarate de parchet și inculpații P.M. și Ș.M.G., dispunându-se următoarele:
- a fost desființată sentința în ceea ce privește latura penală a cauzei;
- a fost reîncadrată fapta săvârșită de inculpatul Ș.M.G. în infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2); art. 75 lit. c); art. 74 lit. b) și art. 76 lit. c) C. pen., reducându-se pedeapsa aplicată acestuia la un an închisoare, în final urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare;
- a fost reîncadrată fapta săvârșită de inculpatul P.M. în infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. c), art. 74 lit. b) și art. 76 lit. c) C. pen.
- a fost reîncadrată fapta săvârșită de inculpatul C.O., infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și b) și art. 76 lit. c) C. pen.
- au fost reîncadrate faptele săvârșite de inculpații minori Ș.F. și D.E. în infracțiunile prevăzute de art. 208 și art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) și art. 99 și următoarele C. pen.
- în baza art. 81 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a aplicat suspendarea condiționată a executării pedepselor stabilite pentru inculpații minori pe un termen de încercare de un an și 6 luni;
- a fost atrasă atenția inculpaților minori asupra art. 83 C. pen.;
- a fost înlăturată aplicare art. 863C. pen., pentru inculpații minori;
- au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul Ș.M.G.
în recursul său, parchetul susține următoarele:
- ambele instanțe au pronunțat hotărâri nelegale deoarece au omis să se pronunțe asupra măsurii de siguranță prevăzută de art. 118 lit. b) C. pen., în sensul că nu au dispus confiscarea unei dispozitiv de sudură proprietatea inculpatului P.M., aparat ce a fost folosit la tăierea șinelor de cale ferată;
- hotărârile pronunțate sunt nelegale deoarece nu a fost dedusă, din pedeapsa aplicată inculpatului P.M. perioada arestării preventive cuprinsă între 18 martie 2003 - 1 aprilie 2003;
- ambele hotărâri sunt nelegale deoarece se impunea ca inculpatul P.M. să fie condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată fiind necesară înlăturarea art. 861C. pen.
Inculpatul Ș.M.G., în recursul său a susținut că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport de circumstanțele sale personale.
Curtea analizând decizia penală atât prin prisma criticilor formulate de pachet și inculpat, cât și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta este legală și temeinică, recursurile declarate fiind nefondate.
Astfel, faptele și împrejurările săvârșirii acestora vinovăția inculpaților precum și încadrările juridice reținute de către instanța de apel își găsea corespondentul în probele complet analizate și just apreciate.
în ceea ce privește critica referitoare la neaplicarea dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., cu privire la aparatul autogen folosit la săvârșirea infracțiunilor, Curtea o consideră neîntemeiată. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin încheierea din 21 iulie 2004, Tribunalul Olt a îndreptat omisiunea strecurată în dispozitivul sentinței, în sensul că a dispus în baza art. 118 b) C. pen., confiscarea aparatului autogen folosit la săvârșirea infracțiunii.
Referitor la critica formulată de parchet în sensul că nu a fost computată, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată inculpatului P.M., perioada arestării preventive cuprinsă între 18 martie 2003 - 1 aprilie 2003, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Atunci când printr-o hotărâre se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, împrejurarea că nu s-a făcut computarea reținerii și arestării preventive conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), nu afectează de nulitate hotărârea pronunțată.
în asemenea caz, suspendarea condiționată se referă la pedeapsa aplicată în întregul său iar nu la o fracțiune de pedeapsă egală cu diferența dintre cuantumul total al acesteia și durata reținerii și arestării preventive.
Pe de altă parte problema executării pedepsei prin privare de libertate nu se pune decât ipotetic, în cazul în care, în eventual, inculpatul ar încălca dispozițiile art. 864C. pen., cu referire la art. 83 și art. 84 C. pen. și, s-ar dispune revocarea suspendării. Or, în acest caz, instanța, revocând suspendarea condiționată, va face și computarea reținerii și arestării preventive.
Curtea consideră că nu este întemeiată, critica referitoare la alegerea greșită a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului P.M., în sensul că s-a dispus suspendarea condiționată sub supraveghere.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului P.M., instanța de apel, a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pedeapsa stabilită corespunzând gradului de pericol social al infracțiunii comise, împrejurărilor în care a fost săvârșită precum și persoanei inculpatului.
în ceea ce privește, modalitatea de executare a pedepsei Curtea reține că, în cauză, în mod judicios s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ținându-se seama de circumstanțele cu privire la faptă și făptuitor, aceasta fiind cea mai potrivită pentru atingerea scopului de prevenție a săvârșirii de mai multe infracțiuni.
Referitor la pedeapsa aplicată de instanța de apel inculpatului Ș.M.G., Curtea consideră că aceasta a fost just individualizată, pedeapsa de un an închisoare fiind de natură să satisfacă cerințele legale prevăzute de art. 52 C. pen., cu privire la infracțiunea de constrângere și reeducare, precum și la scopul pedepsei.
Având în vedere această situație, Curtea urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat ca fiind nefondat.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5022/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5010/2005. Penal → |
|---|
