ICCJ. Decizia nr. 5085/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin încheierea din ședința publică de la 9 august 2004, pronunțată în dosar nr. 4983/2005, Curtea de Apel Iași, secția penală, investită cu soluționarea apelului declarat de procuror împotriva sentinței penale nr. 453/2005 a Tribunalului Iași a menținut arestarea preventivă în cauză a intimaților inculpați B.C., B.I.V., B.P., B.N., C.R. și C.B. în conformitate cu prevederile art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Curtea de Apel a constatat că în raport de gravitatea faptelor comise, art. 174,art. 175 lit. i) și art. 321 alin. (1) C. pen., cu art. 33 lit. a) C. pen., a cărei existență a fost confirmată prin condamnarea tuturor inculpaților în primă instanță la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, măsura arestării preventive, luată împotriva acestora la urmărirea penală (9 septembrie 2003) și menținută în cursul judecății este legală și temeinică, iar pentru buna desfășurare a procesului se impunea menținerea ei.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.P., cale de atac nemotivată a cărei soluționare a fost lăsată la aprecierea instanței cu ocazia ultimului cuvânt al recurentului.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
încheierea adoptată în acest sens de instanța de apel, cu respectarea prevederilor legale amintite este justificată de necesitatea desfășurării în bune condiții a procesului penal, în condițiile în care prin condamnarea în primă instanță la pedepse de 15 ani închisoare, se mențin temeiurile ce au fost avute inițial în vedere la art. 143, raportat la art. 148 lit. h) C. proc. pen., pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale cu începere de la 9 septembrie 2003.
în consecință, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, menținând încheierea atacată.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul recurent la 60 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 40 RON a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
← ICCJ. Decizia nr. 5106/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5158/2005. Penal → |
---|