ICCJ. Decizia nr. 5514/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5514/2005
Dosar nr. 3447/2005
Şedinţa publică din 29 septembrie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1430 din 3 noiembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, modificată, în parte, prin Decizia penală nr. 114 din 17 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 3122 din 18 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost condamnaţi, după cum urmează inculpaţii:
- C.N., la două pedepse de 9 şi, respectiv, 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru două infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani închisoare;
- Z.I., la 2 pedepse, una de 10 ani şi alta de 8 ani şi 6 luni închisoare, pentru 2 infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., pentru ambele infracţiuni.
A fost revocată liberarea condiţionată pentru restul de 355 zile, neexecutat din pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1816/1997 a Judecătoriei Buftea şi, în urma contopirii acestuia cu fiecare din pedepsele aplicate în cauză, s-a dispus să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.
- A.C., la 2 pedepse de 9 ani şi 6 luni închisoare şi alta de 8 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen., dispunându-se să se execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani şi 6 luni închisoare.
Pentru toţi inculpaţii, a fost menţinută starea de arest şi s-a dedus, din pedepsele rezultante, durata arestării preventive de la 14 iulie 2003.
Inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, la despăgubiri civile, aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei penale sus-menţionate.
Împotriva deciziei nr. 3122 din 18 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpaţii C.N., Z.I. şi A.C. au introdus două contestaţii, prima înregistrată la 1 iulie 2005, care face obiectul dosarului nr. 3447/2005 şi alta înregistrată la 9 iunie 2005, care face obiectul dosarului nr. 3624/2005, conexate prin încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2005, prin care aceştia au solicitat anularea deciziei sus-menţionate, invocând prevederile art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Dezvoltând, în fapt, temeiul de drept invocat prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen., cei trei contestatori au cerut admiterea contestaţiei în anulare, motivând că la judecarea cauzei, instanţa supremă nu a luat în considerare probele solicitate prin memoriile depuse, pe care le-au nominalizat, punctual, prin cele două contestaţii care, ulterior, au fost conexate.
În urma examinării admisibilităţii contestaţiei, în raport de cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte constată că nici unul dintre motivele invocate de către contestatori nu se încadrează între cele expres şi limitativ arătate în textul sus-menţionat.
Nu este fondat nici motivul susţinut oral, în şedinţa publică, de apărătorul contestatorului C.N., în sensul că, la data judecării recursului, 18 mai 2005, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, procedura de citare cu inculpatul C.N. nu a fost legal îndeplinită şi că, deci, se impune anularea deciziei nr. 3122/2005 pentru cazul prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Sub acest aspect, se constată că, la termenul din 18 mai 2005, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare recursurile celor 3 inculpaţi, aceştia au fost prezenţi la judecarea recursurilor, în stare de arest, asistaţi de apărători.
Aşa fiind, urmează să fie respinsă contestaţia în anulare, ca nefondată, cu obligarea contestatorilor la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorii C.N., Z.I. şi A.C. împotriva deciziei penale nr. 3122 din 18 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă pe contestatori la plata sumei de câte 100 RON (1.000.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 40 RON (400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5511/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5519/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
