ICCJ. Decizia nr. 5548/2005. Penal

Prin ordonanța din data de 24 martie 2005 s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de notarul public V.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 286 C. pen.

Cu privire la numitul C.D., s-a disjuns cauza și a fost declinată competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București, în vederea efectuării cercetărilor în legătură cu săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)

Pentru a pronunța această soluție, procurorul însărcinat cu soluționarea plângerii formulate de petentul S.I., prin care acesta solicita a se efectua cercetări față de notarul public V.C., sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, prevăzute de art. 246 și respectiv art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), a constatat că cele învederate de petent, respectiv că notarul public V.C., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu i-ar fi cauzat o vătămare a intereselor sale legale și că același notar public ar fi procedat la falsificarea unui înscris oficial prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări, nu se susțin de actele premergătoare efectuate în cauză.

Prin ordonanța din 18 aprilie 2005 pronunțată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul nr. 963/II-2/2005, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petent împotriva ordonanței din 24 martie 2005, emisă în dosarul nr. 194/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, privind pe notarul public V.C.

în temeiul art. 2781C. proc. pen., petentul S.I. a formulat plângere împotriva ordonanței din 18 aprilie 2005 pronunțată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în care a reiterat motivele invocate în plângerile depuse la parchet.

Prin sentința penală nr. 77 din 30 iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petiționarul S.I. împotriva rezoluției din 18 aprilie 2005 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs petiționarul S.I. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și reluarea judecării cauzei.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 171 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond, judecând plângerea, a verificat rezoluția de neurmărire penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei precum și a înscrisurilor prezentate.

Din probele administrate în cauză rezultă că instanța de judecată a pronunțat o soluție temeinică și legală, punând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror.

Notarul public V.C. și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu fără a efectua acte prin care să vătămeze interesele legale ale petiționarului și fără să falsifice înscrisuri oficiale.

Pentru aceste considerente și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul petiționarului în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

în baza art. 192 C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5548/2005. Penal