ICCJ. Decizia nr. 5702/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 365 din 9 februarie 2004 a Judecătoriei Brăila a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul S.G., în baza art. 2781C. proc. pen., împotriva rezoluției nr. 1463 din 12 decembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.
Recursul declarat de petiționar împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 94 din 26 martie 2004 a Tribunalului Brăila.
Ulterior, împotriva deciziei tribunalului, petiționarul a declarat un recurs, care a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia penală nr. 9 din 10 ianuarie 2005 a Curții de Apel Galați, constatându-se că, potrivit art. 2781alin. (10) C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu un singur recurs.
La 17 mai 2005, în contra acestei decizii petiționarul a formulat contestație în anulare, care prin decizia penală nr. 463 din 25 august 2005, a fost respinsă, ca inadmisibilă, apreciindu-se că aceasta nu întrunește nici una din cerințele art. 386 C. proc. pen.
împotriva ultimei decizii a declarat recurs petiționarul S.G.
Recursul nu este admisibil.
Din examinarea dispozițiilor art. 392 C. proc. pen., rezultă că hotărârea pronunțată asupra contestației poate fi atacată cu apel sau recurs numai într-o singură ipoteză și anume, aceea a contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. d) din același cod, când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive.
Or, prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare împotriva unei decizii de respingere, ca inadmisibil, al celui de al doilea recurs declarat în cauză, întemeiată pe dispozițiile art. 2781C. proc. pen., situație în care și recursul de față declarat la instanța supremă, este tot inadmisibilă.
în consecință, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) și a art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționar, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
S-a stabilit ca onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.
← ICCJ. Decizia nr. 5701/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5721/2005. Penal → |
---|