ICCJ. Decizia nr. 5795/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 2 din 11 ianuarie 2005 a Tribunalului Brașov a fost condamnat inculpatul N.P.C., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
în baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 431 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 119 din 7 aprilie 2000 a Tribunalului Brașov care a fost contopit cu pedeapsa de 6 ani închisoare. Această pedeapsă a fost sporită la 7 ani închisoare, aplicându-se dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada prevenției din data de 7 iunie 2004 la zi.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, pe data de 13 mai 2004, în jurul orei 15,00, inculpatul însoțit de numitul A.L., s-a deplasat în cartierul Noua din Brașov pe aleea aflată în spatele Grupului Școlar Astra.
La un moment dat, din curtea instituției de învățământ a ieșit partea vătămată C.M.C., în vârstă de 14 ani. Inculpatul fără a discuta în prealabil cu numitul A.L., s-a apropiat de partea vătămată, a prins-o de gât și prin violență i-a sustras suma de 10.000 lei și un lănțișor de aur, în valoare de 5.000.000 lei.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.
Prin decizia penală nr. 18 din 10 iunie 2005, pronunțată în dosarul nr. 64/2005, Curtea de Apel Brașov a respins apelul declarat de inculpat ca fiind nefondat considerând că sentința pronunțată este legală și temeinică, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.
Curtea, analizând decizia atacată, atât prin prisma criticii formulate de inculpat, cât și, din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta este legală și temeinică, recursul declarat fiind nefondat.
Astfel, fapta și împrejurarea săvârșirii acesteia, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea juridică reținută își găsesc corespondentul în probele complet analizate și just apreciate.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului curtea consideră că instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Pedeapsa stabilită corespunde gradului de pericol social a infracțiunii comise, modului și împrejurărilor concrete în care a fost săvârșită (în apropierea unui liceu, prin folosirea de amenințări și violențe asupra unui minor în vârstă de 14 ani), precum și persoanei inculpatului care este recidivist, fiind condamnat anterior pentru o altă infracțiune de același gen.
Având în vedere această situație, curtea urmează ca, în conformitate cu art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat ca fiind nefondat.
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă perioada arestării preventive.
în conformitate cu art. 192 C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
← ICCJ. Decizia nr. 5797/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5794/2005. Penal → |
---|