ICCJ. Decizia nr. 5821/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a fost înaintată Curții de Apel Alba Iulia, cererea de extrădare formulată de Ministerul Justiției din Republica Moldova împotriva condamnatului O.A.N., în vederea executării pedepsei de 15 ani închisoare, la care a fost condamnat de către autoritățile Republicii Moldova, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, faptă prevăzută și pedepsită de art. 113 alin. (2) și (3) C. pen. al Republicii Moldova.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin sentința penală nr. 46 din 27 septembrie 2005, a admis cererea de extrădare formulată de Ministerul Justiției din Republica Moldova și în consecință:
A constatat că sunt îndeplinite condițiile extrădării și a dispus extrădarea cetățeanului turc O.A.N., arestat provizoriu, în vederea extrădării, aflat în Arestul I.P.J. Alba, în Republica Moldova.
A menținut starea de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate.
A amânat extrădarea sus-numitului până la soluționarea definitivă a proceselor penale aflate în fața autorităților judiciare române, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, până la data executării pedepsei sau până când aceasta este considerată ca fiind executată.
Pentru a da această soluție, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința Judecătoriei de sector Botanica din 10 ianuarie 2003, numitul O.A.N. a fost achitat de sub învinuirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 1132alin. (3) pct. 2, art. 1052 alin. (1) C. pen. al Republicii Moldova, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății.
Prin decizia Colegiului Penal al Tribunalului Chișinău din data de 22 aprilie 2003, în urma casării sentinței Judecătoriei de sector Botanica din 10 ianuarie 2003, numitul O.A.N. a fost condamnat, la pedeapsa de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane cu consimțământul lor, în mod repetat, asupra a două persoane, în scop de profit, prevăzută de art. 1132alin. (3) pct. 2 C. pen. al Republicii Moldova.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel al Republicii Moldova, din data de 28 mai 2003, a fost respins, ca nefondat, recursul procurorului.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, din data de 21 ianuarie 2004, a fost respins, ca inadmisibil, recursul în anulare declarat de către avocat D.A., pentru numitul O.A.N.
Condamnatul a părăsit Republica Moldova, fiind identificat, la data de 14 iulie 2005, în municipiul Deva, județul Hunedoara.
Persoana extrădabilă a fost reținută, la data de 15 iulie 2005, ora 1,00, ulterior, la data de 15 iulie 2005, ora 14,00, fiind arestată provizoriu, în vederea extrădării.
Constatându-se că se solicită extrădarea numitului O.A.N., persoana extrădabilă, în vederea executării pedepsei de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, fapta comisă fiind prevăzută ca infracțiune și de legea română, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și neprescrisă, că, sunt îndeplinite toate condițiile extrădării prevăzute în art. 22, 23, 26, 28 și 35 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea internațională în materie penală, se va proceda la admiterea cererii.
Persoana extrădabilă s-a opus la extrădare dar opoziția sa nu este determinată de faptul că n-ar fi persoana urmărită sau că n-ar fi îndeplinite condițiile de extrădare ci pentru că se consideră nevinovat.
Curtea a mai constatat că, împotriva persoanei extrădabile a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fiind arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, dosar nr. 28/P/2005 al D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Alba Iulia, de intrare-ieșire ilegală a frontierei de stat a României, prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, aprobată prin Legea nr. 243/2003 și fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., dosar 188/D/P/2005, Biroul Teritorial Bihor.
Față de aceste considerente, în urma admiterii cererii, în baza art. 54 lit. c) din Legea nr. 302/2004 se va constatat că sunt îndeplinite condițiile extrădării numitului O.A.N. în Republica Moldova și în baza art. 54 alin. (3) din aceeași lege, se va menține arestul provizoriu.
Având în vedere existența a două procese penale în fața autorităților române deschise împotriva persoanei extrădabile, în baza art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 se va amâna predarea extrădatului până la soluționarea definitivă a proceselor penale, iar în caz de condamnare, la o pedeapsă privativă de libertate, până la data executării pedepsei sau până la data când aceasta este considerată ca fiind executată.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs persoana extrădabilă arătând că nu este de acord cu extrădarea în Republica Moldova deoarece nu a comis infracțiunile ce i se rețin în sarcină, fiind nevinovat.
Pe de altă parte, extrădarea l-ar împiedica în derularea afacerilor pe care le face împreună cu prietena sa F.L. din localitatea Sasd, județul Ilfov, care este și gravidă, având nevoie de sprijinul său.
Recursul este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că persoana recurentului, a cărui extrădare se cere, are o condamnare definitivă de 15 ani închisoare, pronunțată de Colegiul Penal al Tribunalului Chișinău, prin decizia din 22 aprilie 2003, pedeapsă de la a cărei executare s-a sustras până în prezent, refugiindu-se în România, ceea ce a determinat autoritățile Republicii Moldova, să-i solicite extrădarea.
Cum, analizând infracțiunea ce i se impută, s-a constatat că aceasta este încriminată și în România și cum nu s-au găsit alte impedimente la măsura extrădării în afară de afacerile judiciare avute de recurent în România, pentru învinuiri similare, în mod corect Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea, dispunând extrădarea, dar amânând predarea persoanei extrădabile, până la clarificarea afacerilor judiciare avute în România.
în raport cu cele arătate, Curtea va trebui să constate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., că recursul declarat de numitul O.A.N. este nefondat și să-l respingă, ca atare, menținând, astfel, hotărârea atacată.
Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, onorariului de apărător, pentru apărarea din oficiu.
în sfârșit, s-a dispus și plata interpretului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3733/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5688/2005. Penal → |
|---|
