ICCJ. Decizia nr. 5850/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 34 din 9 mai 2005, Tribunalul Covasna, în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 176 lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D.A. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. și 5 ani, pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată durata prevenției de la 25 ianuarie 2005 la zi și a fost menținută starea de arest a inculpatului.
A fost confiscat cuțitul folosit de inculpat la comiterea faptei.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile C.N.A.S. Covasna, suma de 11.120.074 lei, cheltuieli de spitalizare a părții vătămate F.P., cu dobânda legală.
A constatat că partea vătămată F.P. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat să plătească 4.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că inculpatul D.A. a întreținut relații de concubinaj cu partea vătămată F.P., iar datorită consumului frecvent de băuturi alcoolice, aceștia se certau și se loveau reciproc.
La data de 24 ianuarie 2005, inculpatul și partea vătămată, aflați sub influența băuturilor alcoolice, se certau, iar pe fondul acestor discuții contradictorii, inculpatul a luat un cuțit cu care a lovit-o pe partea vătămată în zona abdominală stânga, cauzându-i leziuni traumatice care i-au pus viața în primejdie.
împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și inculpatul D.A., ambele apeluri vizând netemeinicia hotărârii sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Covasna, secția penală, prin decizia penală nr. 234/ Ap din 28 iulie 2005, a respins apelul declarat de inculpatul D.A. împotriva sentinței penale nr. 34 din 9 mai 2005 a Tribunalului Covasna.
A menținut starea de arest a inculpatului și a computat prevenția la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească cheltuieli judiciare statului în cuantum de 140 RON.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a avut în vedere că instanța fondului a făcut o judicioasă individualizare a pedepsei în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpatul D.A.
Prin recursul declarat, Parchetul a criticat decizia pentru nelegalitate, arătând că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra căii de atac exercitată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva sentinței penale nr. 34/2005 a Tribunalului Covasna.
în drept, a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 1 C. proc. pen.
Inculpatul D.A. prin recursul formulat a solicitat reducerea pedepsei aplicate, apreciind că aceasta este prea severă în raport cu circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, motive de recurs care se circumscriu în cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
Examinând decizia instanței de apel prin prisma cazului de casare și a motivelor de recurs invocate de parchet, înalta Curte constată că recursul formulat este fondat.
Se observă într-adevăr că, Curtea de Apel Brașov deși a fost investită și cu soluționarea apelului declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva sentinței penale nr. 34/2005 a Tribunalului Covasna a omis să-l analizeze și să se pronunțe asupra acestuia.
în raport de această împrejurare, înalta Curte constată că instanța de apel practic nu a soluționat fondul cauzei, limitându-se a analiza doar motivele de apel formulat de inculpatul D.A.
Având în vedere că atât parchetul cât și inculpatul au criticat hotărârea tribunalului pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, însă pentru motive distincte (parchetul aprecia că pedeapsa aplicată nu corespunde, sub aspectul cuantumului, dublului său scop educativ și coercitiv prevăzut de art. 53 C. pen.), solicitând majorarea acesteia în timp ce inculpatul aprecia că pedeapsa aplicată este prea severă în raport cu circumstanțele sale personale și cu circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, solicitând reducerea acesteia, între cele două apeluri existând, practic, legătură, ceea ce implică soluționarea concomitentă pentru o mai bună administrare a justiției, înalta Curte, conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpatul D.A.
Pe cale de consecință, va casa decizia și va trimite cauza la instanța de apel pentru soluționarea celor două apeluri declarate împotriva sentinței tribunalului.
Având în vedere că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și în prezent, iar prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea o stare de neliniște și temere în rândul societății civile, se va menține starea de arest față de recurentul D.A.
S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5683/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5719/2005. Penal → |
|---|
