ICCJ. Decizia nr. 5688/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 138 din 24 februarie 2005, Tribunalul Cluj, secția penală, a condamnat pe inculpatul D.O. la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., cu reținerea circumstanțelor atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) - art. 76 lit. a) C. pen., prin înlăturarea art. 73 lit. b) C. pen., scuza provocării.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) și s-a dedus detenția de la 28 aprilie 2004.
în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părților civile C.G.G. și M.R.A. despăgubiri materiale în sumă de 15.000 Euro, în echivalentul în lei la data plății.
A mai obligat inculpatul să plătească, cu titlu de daune morale, câte 20.000 Euro către părțile civile C.G.G. și M.R.A., precum și civile 10.000 Euro către părțile civile C.A. și C.G., respingând pretențiile civile formulate de "Universitatea D.S.D.L.".
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că, la 27 aprilie 2004, în jurul orei 5,00, victima C.D. se afla cu mai mulți prieteni italieni și spanioli, în apropierea Fast Food-ului E.G. din municipiul Cluj Napoca.
De aici, victima împreună cu martorul C.D.D.R.G. s-a deplasat spre Cofetăria P., iar celelalte trei persoane cu care se aflau au rămas la o distanță de circa 30 m pe trotuar.
în fața Cofetăriei P. se afla și inculpatul D.O., însoțit de martorul L.M.M.
Acesta din urmă a fost deranjat că victima C.D. și C.D.D.R.G. discutau într-o limbă străină, le-a adresat celor doi cuvinte insultătoare și, fără a fi provocat, a lovit victima cu corpul printr-un procedeu asemănător placajului la rugby.
După ce s-a ridicat, între victimă și martor a avut loc un schimb de lovituri, moment în care martorii C.D.D.R.G. și C.M. au încercat să aplaneze conflictul.
Victima C.D. s-a apropiat din nou de L.M.M., l-a lovit, doborându-l la pământ continuând să-l lovească până și-a pierdut cunoștința, iar apoi a încercat să se îndepărteze.
în acest moment, inculpatul D.O. s-a năpustit asupra lui C.D., a scos un briceag din buzunar și i-a aplicat mai multe lovituri în zona costală toracică.
Apoi, împreună cu L.M.M., au plecat de la fața locului, în timp ce se apropia o ambulanță pentru a da primul ajutor victimei.
C.D. a fost transportat la Clinica Chirurgie I, unde în scurt timp a decedat urmare leziunilor suferite, plăgi tăiate și înțepate, penetrante, ce au determinat hemoragie internă și externă.
Situația de fapt descrisă a fost dovedită cu declarațiile martorilor, coroborate cu recunoașterile inculpatului și cu actul medico - legal.
Fapta inculpatului D.O. care a aplicat multiple lovituri cu un briceag, corp ascuțit, tăietor înțepător, în zone vitale, cu intensitate, lovituri ce au condus la decesul lui C.D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, reținându-se și forma calificată art. 175 lit. i) C. pen., fapta petrecându-se în loc public.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a fost admis de Curtea de Apel Cluj, care menținând circumstanțele atenuante, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 12 ani închisoare (decizia nr. 169/ A din 7 iulie 2005).
A fost respinse, ca nefondat, apelul declarat de părțile civile menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
împotriva deciziei au declarat recurs inculpatul D.O., părțile civile C.G., M.R.A., C.A. și "Universitatea D.S.D.L.".
1. Părțile civile C.G., M.R.A., C.A. au solicitat admiterea recursului și înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, considerând că sunt nejustificate, iar pedeapsa de 12 ani închisoare nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei stabilite în art. 52 C. pen.
Recursul este fondat.
Instanțele au reținut ca circumstanțe atenuante conduita bună a infractorului, înainte de săvârșirea faptei și atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, comportarea sa sinceră.
Acesta însă nu au suport probator, din actele dosarului, în special din referatul de reevaluare rezultă că inculpatul, deși student, și-a neglijat studiile, frecventând în mod curent baruri, fiind dependent de consumul de băuturi alcoolice, aspecte care nu pot constituit atenuante sub aspectul bunei comportări înaintea săvârșirii infracțiunii.
Nu este de neglijat nici împrejurarea că inculpatul D.O. umbla înarmat cu un briceag, cel cu care a provocat moartea victimei C.D.
De asemenea, după săvârșirea omorului, a părăsit locul faptei, lăsând victima într-o baltă de sânge, iar ulterior, dându-și seama că este ușor de identificat, s-a predat.
Aceste elemente, coroborate cu gravitatea infracțiunii omor cu valoare socială deosebit căreia i-a adus atingere, viața, conduc la concluzia că reținerea circumstanțelor atenuante nu se justifică, urmând a fi înlăturate și, ca o consecință, majorată pedeapsa la 15 ani închisoare limita minimă, prevăzută de dispozițiile art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen., o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
2. în cauză a declarat recurs partea civilă "Universitatea D.S.D.L." solicitând obligarea inculpatului la daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul cadavrului, 6.732 Euro plus onorariile avocațiale și notariale precum și daune morale suferind un prejudiciu de imagine estimat la 25.000 Euro.
Recursul este fondat.
Din examinarea cauzei rezultă realitatea cheltuielilor materiale efectuate de universitatea a căruia student era victima C.D., astfel că cererea trebuia examinată, iar instanța să se pronunțe cu privire la cuantumul acestor despăgubiri.
Instanța de fond a respins cererea, ca inadmisibilă, fără să-și motiveze însă punctul de vedere.
Art. 14 C. proc. pen., prevede că acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și părții responsabile civilmente, de către persoana a căror interese patrimoniale sau morale au fost lezate prin infracțiune.
Pentru a exista condițiile exercitării acțiunii civile este necesară afirmarea unui drept, interesul, capacitatea și calitatea procesuală.
De asemenea, este necesar în cadrul procesului să existe o acțiune penală căreia să i se alăture acțiunea civilă, iar prejudiciul să fie cauzat prin acțiunea sau inacțiunea persoanei trimise în judecată, precum și de vinovăția acesteia.
în speță este de netăgăduit că universitatea al cărui student era victima C.D., a suportat o parte din cheltuielile ocazionate de decesul acestuia, având dreptul de a fi despăgubită de persoana care a cauzat prejudiciul, în speță inculpatul D.O.
Cererea de constituire ca parte civilă sub acest aspect trebuia admisă urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la realitatea daunelor solicitate și cuantumul acestora.
De asemenea, "Universitatea D.S.D.L." a solicitat și acordarea daunelor morale în sumă de 25.000 Euro.
Și această cerere a fost respinsă, ca inadmisibilă, deși așa cum s-a arătat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la despăgubiri, inclusiv morale atunci când interesele sale legitime au fost lezate, atingerea adusă demnității, prestigiului sau reputației unei persoane reprezentând o categorie importantă de prejudicii morale.
Din examinarea cauzei rezultă că victima C.D. era student al "Universității D.S.D.L.", și datorită rezultatelor sale meritorii, a fost înscris în programul de burse E., ceea ce presupunea conlucrarea transnațională între această universitate, Lecce cu Facultatea de Drept din cadrul Universității BABEȘ BOLYAI din Cluj.
Programul era deosebit de important pentru ambele părți și un element cheie în strategia de integrare europeană.
în momentul trimiterii victimei C.D. la Facultatea de Drept din Cluj, în cadrul programului E., "Universitatea D.S.D.L." a garantat opiniei publice și propriilor studenți siguranța fizică și psihică a cursanților, realizarea obiectivului programului și a girat cu propria imagine realizarea acestora.
Fără îndoială, omorul a cărui victimă a fost C.D. a fost de natură a crea prejudicii morale universității, care a garantat siguranța acestuia, generând neîncredere în capacitatea sa de a-și proteja studenții și diminuându-i prestigiul în fața opiniei publice din Italia, prejudicii ce trebuie să fie reparate.
Sub acest aspect, hotărârile vor fi casate, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului Cluj pentru a se pronunța în urma probelor administrate, cu privire la cuantumul sumei ce reprezintă prejudiciul moral suferit de "Universitatea D.S.D.L.".
3. Inculpatul D.O. a declarat recurs, solicitând aplicarea circumstanței atenuante a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și, în subsidiar, menținerea pedepsei de 7 ani aplicate de instanța de fond.
Recursul este nefondat.
Conform art. 73 lit. b) C. pen., reținerea stării de provocare este condiționată de comportarea culpabilă a victimei care, prin acțiunile sale, afirmațiile sale, determină cauzal o puternică tulburare în psihicul aceluia cărui îi sunt adresate.
Este necesar deci ca actul provocat să fie cel al victimei vis - a - vis de care există riposta violentă a făptuitorului și nu de altă persoană care are, de asemenea, o comportare provocatorie.
Din analiza probelor administrate nu rezultă nici un fel de act provocator al victimei la adresa inculpatului, ci conflictul care se consideră de apărare a fi provocator pentru inculpat a avut loc între victimă și martorul L.M.M., conflict care de altfel, încetase în momentul în care D.O. a aplicat, pe neașteptat, mai multe lovituri de cuțit ce au condus la deces.
Cu privire la cuantumul pedepsei, și acest motiv este nefondat, pe considerentele arătate cu prilejul admiterii recursului părții civile.
în consecință, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b), va admite recursul părților civile C.G., C.A. și M.R.A. înlăturând circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., aplicate inculpatului D.O., majorând pedeapsa la 15 ani închisoare conform art. 65 C. pen., va interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 38515 pct. 2 lit. c) alin. (2) C. proc. pen., va admite recursul declarat de partea civilă "Universitatea D.S.D.L.", trimițând cauza spre rejudecare Tribunalului Cluj.
Conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului D.O., neconstatându-se motive care, examinate din oficiu, să conducă la casarea hotărârilor.
Se va deduce arestarea preventivă a inculpatului D.O. de la 28 aprilie 2004 la 10 octombrie 2005.
Cheltuielile judiciare a fost suportate conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5821/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5683/2005. Penal → |
|---|
