ICCJ. Decizia nr. 5910/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5910/2005
Dosar nr. 3143/2005
Şedinţa publică din 20 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa penală nr. 806 din 4 noiembrie 2004, a condamnat pe inculpatul F.B.G., la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri" faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „deţinere de droguri pentru consum propriu fără drept" prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., închisoare şi 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
S-a constatat că inculpatul a fost reţinut la 2 decembrie 2003.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a cantităţii de cannabis după cum urmează:
- 43 grame (probe litigiu nr. 1/ A din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 369969 din 3 decembrie 2003);
- 14 grame (proba 1. b)
- 2,37 grame (proba 1. c)
- 75 grame (proba 2. a)
- 5 grame (proba 2. b)
- 4 grame (proba 2. c)
- 29 grame în amestec cu seminţe cannabis (proba 3).
S-a constatat că proba nr. 4 a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpatul la 3 milioane lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, la data de 3 decembrie 2003, mama inculpatului a predat organelor de poliţie un număr de 13 pliculeţe ce conţineau un produs de culoare verde oliv, care ulterior în urma raportului de constatare tehnico ştiinţifică a rezultat că era cannabis, substanţă psihotropă care face parte din tabelul III anexa la Legea nr. 143/2000. În locuinţa inculpatului, consumator de droguri de mai multe ori sau mai găsit cu ocazia percheziţiei mai multe fotografii, unde apare şi soţia care sortează plante de cannabis, instanţa reţinând că inculpatul sortând drogurile se pregătea să le comercializeze.
Prin Decizia penală nr. 178 din 3 mai 2005, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul inculpatului şi a dispus achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, inculpatul urmând a executa pedeapsa, de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 13.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal inculpatul a declarat recurs solicitându-se reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul aplicării dispoziţiilor art. 81 C. pen.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 143/2000, constituie infracţiune cultivarea, producerea, fabricarea şi experimentarea sau deţinerea de droguri de mare risc pentru consum propriu fără drept.
În speţă, din probele administrate şi anume buletinul de analiză toxicologică rezultă că inculpatul este consumator de droguri, ceea ce duce la concluzia că el a deţinut drogurile pentru consum propriu şi nu pentru a le vinde, încadrarea juridică dată faptei fiind corectă.
Solicitarea inculpatului de a se aplica dispoziţiile art. 81 C. pen., nu poate fi primită, întrucât potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004 limitele de pedeapsă sunt de 10 la 20 de ani închisoare, astfel că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 81 C. pen., care prevăd că suspendarea condiţionată nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor menţionate pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 15 ani.
Pentru considerentele ce preced recursul inculpatului va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.B.G. împotriva deciziei penale nr. 178 din 3 mai 2005 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5902/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5966/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
