ICCJ. Decizia nr. 6195/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 644/ F din 19 mai 2005, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat printre alții pe inculpatul A.E.O., la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), și art. 37 lit. a) C. pen.
în baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1916 din 16 decembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 București, pedeapsă ce se adaugă la pedeapsa de 10 ani închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 11 ani închisoare.
în baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat la zi din durata pedepsei aplicate, durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 12 octombrie 2004.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul A.E.O.
La termenul de judecare a apelurilor, respectiv 18 octombrie 2005, instanța de apel, prin încheiere, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului apelant, în baza art. 143 și art. 148 lit. h) C. proc. pen., măsură pe care a menținut-o.
în termen legal, inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii menționate mai sus, motivele fiind netemeinicia menținerii arestării preventive, solicitând revocarea acestei măsuri, în temeiul art. 139 C. proc. pen., deoarece nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și, în consecință, judecarea sa în stare de libertate.
Recursul nu este fondat:
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu .. închisoare, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului .. de la judecată .., se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol, prevăzând arestarea preventivă.
Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, prevede că măsura arestării inculpatului, poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
în urma examinării lucrărilor dosarului, înalta Curte constată că dispozițiile procedurale privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale, prelungirea acestei măsuri în cursul judecății în fond și apel, menținerea arestării preventive a inculpatului, inclusiv derogările privind termenele, au fost respectate de instanțele competente.
Ca atare, încheierea instanței investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței primei instanțe, prin care s-a constatat legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acestei măsuri, este legală.
Inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani închisoare și există suficiente temeiuri că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
în baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6198/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 505/2005. Penal → |
|---|
