ICCJ. Decizia nr. 6201/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 162 din 13 mai 2005 a Tribunalului Suceava, inculpata G.M.V. a fost condamnată, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, și pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive de la 19 august 2004, la zi.
în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen., coroborat cu art. 998,art. 999 C. civ., s-au admis pretențiile civile ale părții civile C.M. (ocrotitor legal G.A.) și s-a dispus obligarea inculpatei, în solidar cu inculpatul C.R.F. (și el condamnat prin această hotărâre judecătorească pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., și art. 261 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 3 ani), la plata către aceasta a sumei de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale.
S-a luat act că părțile vătămate B.C.V. și P.M.E. nu s-au constituit părți civile în cauză.
în temeiul art. 118 lit. C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 10.350 Euro sau a contravalorii în lei la data efectuării plății.
în baza art. 191 C. proc. pen., inculpata a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 5.300.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
în vara anului 2003, inculpata G.M.V. le-a racolat pe P.M.E., B.C.V. și C.M. (minoră) în vederea practicării prostituției, activitate pe care acestea, fiind constrânse psihic, au și practicat-o.
în vara anului 2000, inculpata a racolat-o pe minora Ț.O.A. pe care a exploatat-o din punct de vedere sexual timp de 3 ani de zile.
Situația de fapt și vinovăția inculpatei au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de conducere în teren, procese-verbale de percheziție domiciliară, procese-verbale de ridicare de înscrisuri, procese verbale de recunoaștere din grup, procese-verbale de transcriere a înregistrărilor audio, declarațiile martorilor, procese-verbale de confruntare, planșe fotografice, declarațiile inculpaților.
Curtea de Apel Suceava, secția minori și familie, prin decizia penală nr. 16 din 12 iulie 2005, a respins, ca nefondat, apelul inculpatei.
Starea de arest preventiv a acesteia a fost menținută, iar prevenția a fost dedusă la zi.
Inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1.000.000 lei.
Instanța de control judiciar a apreciat că criticile formulate de apelantă privind greșita încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina sa și modul de individualizare a pedepselor nu sunt întemeiate.
S-a susținut de către inculpată că încadrarea juridică legală și temeinică trebuie să rețină doar dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, nu și pe cele ale alin. (3) și (4) ale textului de lege arătat.
Or, din materialul probator administrat în cauză a rezultat că părțile vătămate au fost înșelate cu privire la finalitatea deplasării lor la București, iar exploatarea lor prin amenințări repetate a fost realizată de inculpata G.M.V. împreună cu inculpatul C.R.F.
în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate, s-a apreciat că în cauză s-a dat eficiență sporită circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatei.
împotriva acestei decizii penale a declarat recurs, în termen legal, inculpata G.M.V., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.
Instanțele de judecată au interpretat și au aplicat în mod temeinic dispozițiile articolului 72 C. pen., având în vedere la stabilirea pedepselor atât pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modalitatea în care a acționat inculpata, cât și persoana acesteia; având în vedere vârsta acesteia, comportamentul avut anterior comiterii faptelor, posibilitățile certe de reeducare a sa, instanța de judecată i-a acordat în mod just circumstanțe atenuante cu consecința legală a coborârii cuantumului pedepselor sub limita minimă stabilită de textul încriminator.
Au rezultat pedepse bine individualizate și necesare procesului de reeducare a inculpatei a căror reducere nu se impune și nici nu ar corespunde cerințelor art. 72 și art. 52 C. pen.
Conținutul pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), a fost corect stabilit de instanța de judecată și nu trebuie modificat. în raport de natura infracțiunilor săvârșite care au fost îndreptate inclusiv împotriva persoanelor unor victime minore, Curtea apreciază ca justă interzicerea tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe timpul executării pedepsei privative de libertate.
în consecință, constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul inculpatei G.M.V.
Durata reținerii și arestării preventive a inculpatei se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 19 august 2004 la 2 noiembrie 2005.
Recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Au fost văzute dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., și art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6203/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6204/2005. Penal → |
|---|
