ICCJ. Decizia nr. 6303/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea nr. 211 din 12 octombrie 2005, dispusă în dosarul nr. 14556/200, Curtea de Apel Cluj a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea spre competentă soluționare la Curtea de Apel Oradea, urmare admiterii cererii de strămutare de către înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 5655 din 6 octombrie 2005.
în baza art. 160 lit. b) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului condamnat, prin sentința penală nr. 361 din 6 iulie 2005 a Tribunalului Cluj, la 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.
împotriva acestei ultime dispoziții, inculpatul M.A. a declarat recurs considerând, că nu mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii preventive.
Recursul este nefondat.
împotriva inculpatului M.A. s-a luat măsura arestării preventive la data de 27 martie 2004 și a fost prelungită în condițiile prevăzută de lege.
S-a reținut în sarcina sa că, în perioada anilor 2003 și 2004, a procurat, deținut în vederea comercializări, a transportat și vândut altor persoane, droguri de mare risc cocaină și pastile Ecsatzy, fapte ce constituie infracțiune prevăzută de art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (2), art. 4 și art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
Pentru această faptă, a fost condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Cluj, prin sentința penală nr. 361 din 6 iunie 2005, menținându-se măsura arestării preventive.
Sesizată cu judecarea apelului Curtea de Apel Cluj a constatat că nu au dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile art. 160b C. proc. pen., în sensul menținerii acesteia.
încheierea prin care s-a dispus asupra măsurii preventive a arestării inculpatului M.A. este temeinică și legală, iar recursul declarat de acesta este nefondat.
Sunt indicii temeinice ce justifică menținerea arestării preventive, faptele pentru care nu a fost judecat și condamnat în primă instanță prezentând un grad ridicat de pericol social concret, neintervenind nici o schimbare majoră în situația acestuia.
Conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul a fost respins, ca nefondat, și obligat inculpatul M.A. la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6286/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6306/2005. Penal → |
|---|
