ICCJ. Decizia nr. 6322/2005. Penal
| Comentarii |
|
Petiționarul condamnat S.G. aflat în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată de către Tribunalul Neamț, s-a adresat Tribunalului București, secția I penală, ca instanță competentă, cu cerere de întrerupere a executării pedepsei, pe motive medicale.
S-a susținut că prezintă afecțiuni grave, care nu se pot trata în rețeaua sanitară a A.N.P., punându-l în imposibilitate de a continua executarea pedepsei, iar tratamentul acordat nu îi ameliorează starea sănătății, fiindu-i pusă viața în pericol.
Față de obiectul cererii, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legală, având ca obiective, să se stabilească afecțiunile de care suferă condamnatul, dacă acestea se pot trata în rețeaua sanitară a A.N.P. și dacă îl pun în imposibilitatea de a continua executarea pedepsei.
în raport de conținutul raportului de expertiză medico-legală s-a apreciat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., astfel că, prin sentința penală nr. 912/ F din 06 iunie 2005, cererea formulată a fost respinsă, ca nefondată.
S-a motivat că, deși petiționarul prezintă afecțiuni, acestea nu sunt de natură încât să nu poată fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P. și nu îl pun în imposibilitatea de a continua executarea pedepsei.
Potrivit art. 362 și art. 363 C. proc. pen., sentința a fost atacată cu apel de către condamnat, pe motiv că, deși prezintă grave afecțiuni care nu se pot trata în rețeaua sanitară a A.N.P., în mod nejustificat instanța i-a respins cererea.
Curtea de Apel București a examinat apelul condamnatului, în raport de motivele invocate, de actele și lucrările de la dosar și prin decizia penală nr. 647/ A din 22 august 2005, apelul declarat a fost respins, ca nefondat, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pe considerent că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și în mod just s-a apreciat că afecțiunile de care suferă apelantul se pot trata în rețeaua sanitară din cadrul A.N.P.
Decizia și sentința au fost atacate cu recurs de către condamnat, potrivit art. 3853C. proc. pen., invocându-se aceleași motive ca și în apel, referitoare la faptul că deși este grav bolnav, iar tratamentul acordat nu îi ameliorează afecțiunile, ci din contră, starea sănătății se agravează, astfel că se impune întreruperea executării pedepsei și tratarea sa în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății în vederea vindecării bolilor de care suferă și continuarea ulterior a executării pedepsei.
Motivul de recurs invocat constituie caz de casare potrivit pct. 18 de la art. 3859C. proc. pen., în sensul că instanțele au comis o gravă eroare de fapt când au apreciat că bolile de care suferă se pot trata în rețeaua sanitară a A.N.P.
Examinând recursul declarat, în raport de motivele arătate, de actele și lucrările de la dosar, de decizia și sentința pronunțate în cauză, cum și din oficiu, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen., se constată că recursul de față este nefondat și se va respinge pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.
Potrivit art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei se întrerupe când pe baza unei expertize medico-legale, se constată că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a continua executarea pedepsei, situație în care aceasta se întrerupe până când condamnatul se găsește în situația de a putea relua executarea pedepsei.
Din conținutul raportului de expertiză medico-legală întocmit de către I.N.M.L. Mina Minovici la instanța de fond, rezultă că recurentul S.G. prezintă diagnosticul de "tulburare de personalitate de tip polimorf cu decompensări conversive, crize funcționale (cu elemente comportamentale antisociale și autoagresive în antecedente), precum și un colon iritabil.
Se mai precizează că aceste afecțiuni de care suferă recurentul se pot trata în rețeaua sanitară a A.N.P. și nu îl pun în imposibilitate de a continua executarea pedepsei.
Față de probatoriul de la dosar se constată că în mod just instanțele au apreciat că recurentul condamnat nu prezintă afecțiuni care să nu poată fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P, astfel că el nu se găsește în situația de a nu putea continua executarea pedepsei și în consecință, în conformitate cu prevederile art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., i-a fost respinsă cererea.
Conchizând deci, că au fost pronunțate hotărâri legale și temeinice, că motivul de recurs invocat nu constituie caz de casare, recursul declarat se va respinge, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
S-au văzut și dispozițiile art. 189 și urm. C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6339/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6335/2005. Penal → |
|---|
