ICCJ. Decizia nr. 6401/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 871 din 16 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul B.N.

S-a reținut că prin sentința penală nr. 309 din 2 aprilie 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, B.N. a fost condamnat, la o pedeapsă rezultantă de 14 ani închisoare, hotărâre rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2277 din 15 mai 2003 a Curții Supreme de Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de viol și lipsire de libertate.

Condamnatul a solicitat revizuirea acestei sentințe invocând faptul că în cursul urmăririi penale a fost agresat fizic de anchetatori, că nu au fost administrate toate probele necesare soluționării legale a cauzei.

Astfel, tribunalul a apreciat că aceste motive invocate nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

împotriva acestei sentințe, a declarat apel condamnatul B.N. și prin care solicită admiterea apelului și pe fond admiterea cererii de revizuire.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 674/ A din 9 septembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient, având în vedere că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Nemulțumit și de această hotărâre, revizuientul condamnat a declarat recurs reiterând motivele invocate în fața celor două instanțe, de fond și de apel.

înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată că Tribunalul și Curtea de Apel București au pronunțat soluții legale și temeinice atunci când s-au pronunțat asupra cererii de revizuire formulată de condamnatul B.N.

Astfel, în mod corect cele două instanțe au apreciat că motivele invocate de revizuient (faptul că în cursul urmăririi penale a fost agresat fizic de către anchetatori, că nu au fost administrate toate probele necesare soluționării legale a cauzei) nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Acest text de lege reglementează expres și limitativ situațiile în care o hotărâre judecătorească definitivă poate fi revizuită dacă s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

împrejurările invocate în susținerea cererii de revizuire nu sunt împrejurări noi, necunoscute de instanță la pronunțarea hotărârii de condamnare astfel încât nu se pot aplica dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente recursul declarat de condamnatul B.N. este nefondat și a fost respins, ca atare, recurentul condamnat a plătit suma de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 RON a reprezentat onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6401/2005. Penal