ICCJ. Decizia nr. 6819/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6819/2005
Dosar nr. 5771/2005
Şedinţa publică din 5 decembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1376/ R din 21 iunie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de partea vătămată C.F. împotriva deciziei penale nr. 262/ P din 7 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 6973/2004.
S-a reţinut de instanţă că în vederea soluţionării recursurilor declarate de C.F. şi R.F. împotriva sentinţei penale nr. 1607/2004 a Judecătoriei sector 2, recurenţii au fost prezenţi, astfel că lipsa de procedură invocată nu se confirmă.
Referitor la motivul invocat ce priveşte neexaminarea tuturor cauzelor de încetarea procesului penal, s-a constatat că procesul penal pornit pentru infracţiunea prevăzută de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP), a fost încetat ca urmare a lipsei plângerii prealabile, nefiind necesară examinarea altor cauze.
Împotriva acestei decizii, partea vătămată a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia penală nr. 1485 din 13 septembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, a respins, ca inadmisibil, recursul contestatoarei părţi vătămate C.F.
Şi împotriva acestei decizii, s-a declarat recurs reţinând aceleaşi motive dar şi reunirea cauzei cu cea de la curtea de apel.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 392 al. ultim C. proc. pen., sentinţa dată în contestaţie este supusă apelului iar Decizia dată în apel este supusă recursului.
Or, Decizia pronunţată în recurs nu este supusă nici unei căi ordinare de atac.
Cum, Decizia contestată de recurent este definitivă deoarece se referă la o sentinţă penală care nu este supusă decât recursului şi cum, contestaţia poartă soarta recursului, nefiind totodată îndeplinite condiţiile pentru reunirea cauzei de faţă cu cea din apel recursul se va respinge, ca inadmisibil, potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul contestator C.F. împotriva deciziei penale nr. 1485 din 13 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6817/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6822/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
