ICCJ. Decizia nr. 6865/2005. Penal

Prin încheierea pronunțată la 3 noiembrie 2005, în dosarul penal nr. 2989/2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus, printre altele, menținerea măsurii arestării preventive a apelanților intimați inculpați:

1. I.I.,

2. D.T.,

3. N.M.

Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată legal și legal menținută, în cauză subzistând temeiurile avute în vedere la data luării ei, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică cu referire la natura faptelor comise și la datele ce caracterizează persoana lor, inculpații fiind condamnați prin sentința penală nr. 1029 din 19 iulie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, la pedepse privative de libertate la 3 ani și 6 luni închisoare I.I. și N.M. și la 4 ani închisoare D.T., infracțiunile săvârșite fiind înșelăciune, complicitate la înșelăciune, uzurparea de calități oficiale, ultimul inculpat fiind și recidivist postcondamnatoriu.

împotriva încheierii menționate, inculpații, în termen legal, au declarat recursuri, motivul invocat fiind nemenținerea, în faza soluționării apelurilor lor și al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a temeiurilor care au dus la luarea măsurii arestării preventive.

Recursurile declarate nu sunt fondate.

Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile înscrise în art. 143 din același cod, inculpații, în cauză, au fost condamnați în primă instanță la pedepse privative de libertate, iar din datele cauzei rezultă că lăsarea lor în stare de libertate aduce atingere ordinii de drept.

Referitor la motivul de recurs, se reține că acesta nu relevă vreun temei legal care să justifice revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea ei.

Verificând, din oficiu, temeinicia și legalitatea încheierii recurate, Curtea constată că în raport de gradul concret de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpații au fost condamnați de instanța de fond și pentru a se asigura desfășurarea, în condiții de celeritate, a judecării apelurilor, există, în continuare, temeiuri care justifică menținerea stării de arestare preventivă.

Pentru considerentele expuse, recursurile nefiind fondate, vor fi respinse.

Conform dispozițiilor art. 192 din C. proc. pen., inculpații recurenți au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6865/2005. Penal