ICCJ. Decizia nr. 6912/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6912/2005
Dosar nr. 6127/2005
Şedinţa publică din 8 decembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 88 din 16 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Călăraşi au fost condamnaţi, după cum urmează:
- în baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi art. 75 lit. c) C. pen., inculpatul A.M. la 8 ani închisoare.
S-a menţinut liberarea condiţionată a restului neexecutat de 1051 zile din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicat inculpatului A.M. prin sentinţa penală nr. 178/2000 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului A.M. şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenţia acestuia de la 2 aprilie 2005, la zi.
- în baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., şi art. 74 şi art. 76 C. pen., inculpatul OG, la 6 ani închisoare.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului OG şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenţia acestuia de la 2 aprilie 2005 la zi.
- în baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., inculpatul minor P.V.D. la 4 ani închisoare.
În baza art. 861 C. pen., cu referire la art. 1101 C. pen., s-a dispus executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare, în baza art. 862 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 863 pct. 1 şi 2 C. pen., şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., cu referire la art. 1101 alin. (3) teza II.
S-a luat act că inculpatul P.V.D. a fost arestat preventiv în perioada 3 aprilie 2005 – 3 mai 2005 şi s-a computat această perioadă din pedeapsa aplicată.
A obligat pe inculpaţi în solidar, inculpatul minor în solidar cu părinţii P.Z. şi P.I.V. la plata sumei de 40.000.000 lei către partea civilă N.C., din care 20.000.000 lei reprezentând despăgubiri civile şi 20.000.000 lei daune morale. Din această sumă inculpatul P.V.D. a plătit părţii civile suma de 1.000.000 lei.
A obligat pe inculpaţii A.M. şi P.V.D., în solidar cu părinţii, la câte 2.000.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare statului, iar pe inculpatul OG la 3.200.000 lei, din care 1.200.000 lei onorariu avocat oficiu cu acest titlu.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că, în seara zilei de 1 aprilie 2005, inculpaţii A.M. şi OG au consumat băuturi alcoolice la o discotecă din comuna Jegălia.
În jurul orei 1,00, întrucât discoteca s-a închis, au plecat la o altă discotecă unde s-au întâlnit cu partea vătămată N.C. şi întrucât erau din aceeaşi comună, cunoscându-se i-au solicitat să facă cinste, cerere acceptată de partea vătămată care le-a dat câte o bere.
La o altă masă alăturată se afla inculpatul minor P.V.D. cu care cei trei au intrat în discuţii.
La masa părţii vătămate a stat la un moment dat o tânără cunoscută sub numele de G. (persoană rămasă neidentificată) faţă de care partea vătămată s-a simţit atrasă şi a încercat să o impresioneze cu telefonul mobil purtat la gât şi prin arătarea ostentativă a portofelului cu bani.
Acest fapt a atras atenţia inculpaţilor A.M. şi OG, coroborat şi cu o discuţie a celor doi purtată cu inculpatul minor P.V.D., care le-a spus că partea vătămată a venit la discotecă cu taxiul „şi are bani pe el".
Întrucât atât inculpaţii cât şi partea vătămată aveau aceeaşi destinaţie, respectiv satul Gâldău, au plecat împreună şi pe drum inculpaţii s-au înţeles să o deposedeze pe partea vătămată de bani şi bunuri, regizând comiterea faptei în aşa manieră încât să nu atragă atenţia părţii vătămate cu privire la identificarea agresorilor.
În baza acestei rezoluţii infracţionale conform înţelegerii prealabile, inculpaţii A.M. şi OG i-au spus părţii vătămate că vor face rost de un atelaj hipo cu care să se deplaseze până în satul Gâldău şi au rămas mai în urmă, în timp ce partea vătămată însoţită de inculpatul minor P.V.D. a luat-o înainte.
La ieşirea din localitatea Jegălia, inculpaţii majori i-au ajuns din urmă pe cei doi şi i-au atacat pe la spate.
Inculpatul A.M. a îmbrâncit-o pe partea vătămată şi a lovit-o cu pumnii, iar după ce a căzut, cu picioarele. Inculpatul OG a mimat că îl loveşte pe inculpatul P.V.D., iar acesta s-a făcut că resimte lovitura prin cădere, după care s-a îndepărtat.
În timp ce partea vătămată era lovită de către inculpatul A.M., inculpatul OG a sustras telefonul mobil pe care partea vătămată îl ţinea în buzunarul gecii, a aplicat şi el câteva lovituri părţii vătămate cu picioarele după care s-a îndepărtat şi împreună cu inculpatul minor P.V.D. au constatat că în portofel se aflau actul de identitate, un card bancar şi suma de circa 410.000 lei.
Observând că inculpatul A.M. continua să o lovească pe partea vătămată şi „nemulţumiţi" de suma găsită, cei doi au revenit lângă partea vătămată, inculpatul minor a sustras din pantalonii acesteia suma de circa 140.000 lei, iar inculpatul A.M. a deposedat-o de geacă.
Inculpaţii au fugit abandonând-o pe partea vătămată căzută pe şosea, iar la intrarea în satul Gâldău au împărţit bunurile sustrase.
Inculpatului A.M. i-au revenit geaca părţii vătămate şi suma de 150.000 lei, inculpatul OG a luat telefonul mobil şi suma de 210.000 lei, iar inculpatul minor a luat portofelul, cardul bancar, actul de identitate, suma de 150.000 lei şi cartela telefonului.
În aceeaşi noapte partea vătămată s-a întors în localitatea Jegălia la domiciliul unchiului său Iosif Ion căruia i-a spus că a fost tâlhărit şi au anunţat organele de poliţie.
Deşi partea vătămată a învederat că i-a fost sustrasă suma de 2.500.000 lei nu s-a putut dovedi cert existenţa acestei sume, astfel că s-a reţinut doar sustragerea sumei de 550.000 lei.
Împotriva sentinţei penale nr. 88 din 16 iunie 2005 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi inculpaţii P.V.D., A.M. şi OG
Parchetul a invocat, în apel, că pedepsele aplicate inculpaţilor OG şi A.M. sunt prea mici şi se impune aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen., şi revocarea liberării condiţionate pentru inculpatul A.M.
Apelanţii inculpaţi OG şi A.M. au solicitat reducerea pedepselor sub minimul prevăzut de lege.
Prin Decizia penală nr. 741 din 4 octombrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul P.V.D., obligând inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Apelurile declarate de inculpaţii A.M. şi OG, împotriva aceleiaşi sentinţe au fost respinse ca nefondate.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi a fost admis, a fost desfiinţată în parte sentinţa, aplicându-se dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru inculpaţii A.M. şi OG
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor A.M. şi OG şi computată prevenţia de la 2 aprilie 2005 la zi.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii A.M. şi OG, solicitând, pe fond, reducerea pedepselor până la limita minimă prevăzută de lege.
Examinând Decizia penală atacată prin prisma motivului de recurs formulat de inculpaţi şi care se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de aceştia.
De altfel, inculpaţii nici nu contestă săvârşirea faptelor, ci cuantumul pedepselor aplicate în sensul că acestea sunt prea mari.
Referitor la motivul de recurs formulat, Înalta Curte apreciază că pedepsele au fost just individualizate. La stabilirea acestora au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracţiunii săvârşite, reflectat de împrejurările şi modalitatea concretă de comitere a faptelor, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor. Aceste pedepse, prin cuantum şi modalitate de executare, sunt în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile art. 52 C. pen.
În consecinţă, în cauză nu sunt temeiuri care să justifice o nouă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor în sensul reducerii acestora.
Faţă de aceste considerente, urmează ca, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse recursurile declarate de inculpaţi, ca nefondate.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2), raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.M. şi OG împotriva deciziei penale nr. 741 din 4 octombrie 2005a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata arestării preventive de la 2 aprilie 2005 la 8 decembrie 2005 pentru fiecare inculpat.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 220 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru asistenţa juridică a inculpaţilor, în sumă de câte 100 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6911/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6916/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... → |
|---|
