ICCJ. Decizia nr. 7031/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 176 din 25 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 1694/2005, în baza art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a respins cererea formulată de condamnatul M.I., privind întreruperea executării pedepsei de 6 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 160/2004, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 1189/2004.
Onorariul pentru avocat oficiu în sumă de 200.000 lei a fost achitat din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea Baroului de Avocați Bihor.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat condamnatul la plata sumei de 600.000 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin sentința penală nr. 160/2004 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 1189/2004, petentul a fost condamnat, la o pedeapsă de 6 ani și 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, iar executarea acesteia a început la data de 3 ianuarie 2004.
Pentru verificarea motivelor invocate de condamnat, s-a efectuat o anchetă socială în care sunt inserate propuneri de admitere a cererii cu motivarea că, situația materială a familiei condamnatului este precară întrucât soția acestuia realizează doar venituri din ajutorul social, în sumă de 2.050.000 lei necesare întreținerii celor 3 copii minori, nu deține teren agricol, nu are casă de locuit și stă în casa părinților.
în pofida acestor concluzii, tribunalul a apreciat că cererea condamnatului este nefondată, situația precară a familiei sale neconstituind o împrejurare specială ce ar duce la consecințe grave pentru familia condamnatului în cazul continuării executării pedepsei.
Deși condițiile de viață sunt sub nivelul unui trai decent, familia condamnatului are totuși spațiu locativ, chiar dacă acesta nu se află în proprietatea sa, soția condamnatului este sănătoasă și aptă de muncă, având posibilitatea să suplimenteze prin muncă venitul realizat din ajutorul social.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel condamnatul M.I., solicitând desființarea acesteia în sensul de a dispune admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe motive sociale.
în motivarea cererii, condamnatul a invocat împrejurări familiale, arătând că are 3 copii minori care au nevoie de ajutorul său, aceștia locuind împreună cu soția sa într-o casă complet degradată.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, s-a constatat că sentința atacată este legală și fondată.
Instanța de fond în mod legal și motivat a procedat la respingerea apelului condamnatului, apreciind că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor împrejurări speciale, astfel cum acestea sunt reglementate de art. 453 lit. c) C. proc. pen., și nici că în situația întreruperii executării pedepsei condamnatul ar avea posibilitatea să înlăture aceste împrejurări sau să contribuie la îmbunătățirea situației familiei sale.
Pentru aceste motive, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 170/ A din 20 septembrie 2005, conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul condamnatului M.I. declarat împotriva sentinței penale nr. 176/2005 a Tribunalului Bihor.
Apelantul a fost obligat să plătească statului 140 RON, cheltuieli judiciare.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs condamnatul M.I.
Prin motivele de recurs, condamnatul a criticat hotărârile pronunțate sub aspectul greșitei respingeri a cererii de întrerupere a executării pedepsei având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale în sensul că familia sa are o situație materială precară, iar soția sa este bolnavă.
Recursul condamnatului va fi examinat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C. proc. pen., referitor la greșita aplicare a legii.
Analizând hotărârile pronunțate în cauză sub aspectele invocate de condamnat și a cazului de casare menționat, înalta Curte constată că recursul formulat nu este fondat, soluțiile instanței de fond și a celei de apel fiind legale și temeinice.
Din actele existente la dosar rezultă că petentul se află în executarea unei pedepse de 6 ani și 2 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 160 din 26 aprilie 2004 a Tribunalului Bihor, executarea acesteia începând la 3 ianuarie 2004
în motivarea cererii, condamnatul a arătat că familia sa compusă din soție și trei copii minori, se confruntă cu probleme materiale și locuiește într-o casă aflată în stare avansată de degradare.
în raport de obiectul cererii, întreruperea executări pedepsei întemeiată pe dispozițiile art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., în cauză a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul condamnatului.
Din cuprinsul acestui referat rezultă că situația materială a familiei condamnatului este precară, singura sursă de venituri fiind ajutorul social în cuantum de 2.050.000 lei.
înalta Curte reține că potrivit art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei este posibilă când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia, caz în care întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă o singură dată și numai pentru cel mult 3 luni.
Rezultă că trebuie dovedite atât împrejurările în care se găsesc condamnatul sau familia acestuia, cât și consecințele grave pe care executarea pedepsei le-ar avea pentru aceștia, dar și certitudinea că aceste consecințe ar putea fi înlăturate sau ameliorate în perioada de maximă în care, potrivit legii, întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă, respectiv 3 luni.
în speță, însă, din actele existente la dosar rezultă că într-adevăr situația materială a familiei este precară, însă acest aspect nu are caracterul unei împrejurări speciale, în sensul prevăzut de lege care să justifice întreruperea executării pedepsei aplicate condamnatului, cu atât mai mult că această situație dovedită cu probele administrate în cauză nu au un caracter accidental, ci de durată.
în consecință, în raport de aceste considerente, Curtea conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul condamnatului.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7043/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 7022/2005. Penal → |
|---|
