ICCJ. Decizia nr. 7196/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1171/ F din 21 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, inculpatul S.J., recidivist și deținut în Penitenciarul Rahova, a fost condamnat la 12 ani închisoare, pentru mai multe infracțiuni și anume, de înșelăciune calificată prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) și alin. (5) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, pentru toate și cu aplicarea stării de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) Cum, toate infracțiunile au fost comise în concurs real, s-au contopit pedepsele potrivit art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., și astfel, în final are de executat, pedeapsa de 12 ani închisoare.
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă, durata arestării preventive de la 15 octombrie 2003 la zi și s-a menținut starea de arest.
Inculpatul a declarat apel împotriva acestei sentințe și pe timpul soluționării acestuia, instanța de control, din oficiu, a verificat legalitatea arestării preventive a inculpatului, în baza art. 3002alin. (3) C. proc. pen.
în aceste condiții, prin încheierea din 18 noiembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus (alături de alte măsuri) menținerea stării de arest a inculpatului-apelant, întrunite fiind cerințele art. 160b alin. (3) C. proc. pen., și în vederea bunei desfășurări a procesului penal, apreciind în același timp că această măsură este temeinică și legală.
Inculpatul nemulțumit doar de dispoziția privitoare la menținerea arestării sale preventive, în termenul legal, a declarat prezentul recurs.
în motivare susține că, temeiurile care au fost avute în vedere la data arestării sale, în prezent nu mai subzistă și ca atare, se poate revoca această măsură, așa încât în continuare judecarea sa, să se facă în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele dosarului în raport de critica adusă, dar și din oficiu, Curtea reține că dispozițiile art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., în cauză sunt îndeplinite și în consecință, judicios și legal în acest moment procesual, s-a menținut starea de arest a inculpatului în raport și de gravitatea deosebită și multitudinea de infracțiuni comise, pagubele însemnate și neacoperite aduse părților civile dar și față de pericolul social efectiv ce îl reprezintă făptuitorul care, nu numai că perseverează în săvârșirea de fapte penale, dar e și recidivist.
Așa fiind, încheierea din 18 noiembrie 2005 ce face obiectul cauzei de față, va fi menținută, iar recursul respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
S-au aplicat și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7202/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 7199/2005. Penal → |
|---|
