ICCJ. Decizia nr. 7206/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 5 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 10841/2005, Curtea de Apel Ploiești, secția penală, a menținut arestarea preventivă a apelantului B.I.S., în baza art. 3002și a art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în libertate.
înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 3002C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b din același cod.
Conform art. 160b C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată, instanța de apel, constatând că aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive de a bănui că inculpatul B.I.S. a comis fapta prevăzută de art. 183 C. proc. pen., iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menținerea arestării preventive.
înalta Curte reține că încheierea instanței de apel este legală și temeinică.
Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din C.A.D.O.L.F. referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune [(lit. c)].
Ulterior măsura arestării a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal competent [(art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenție)] în speță, în temeiul condamnării inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 524 din 4 octombrie 2005 a Tribunalului Prahova).
Chiar dacă sentința nu a rămas încă definitivă, menținerea arestării preventive a inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și existând probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002_i ale art. 160b alin. (3) C. proc. pen., cât și prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) din C.A.D.O.L.F., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7203/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 7202/2005. Penal → |
|---|
