ICCJ. Decizia nr. 739/2005. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 739/2005
Dosar nr. 2182/2004
Şedinţa publică din 1 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 357 din 15 decembrie 2003, Tribunalul Bihor a condamnat, printre alţii, pe inculpatul G.I.G. la 14 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 37 lit. b) şi a art. 13 din acelaşi cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 37 lit. b) şi a art. 13 din acelaşi cod.
Pe latură civilă, în baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 14 din acelaşi cod, inculpatul a fost obligat la plata, în solidar cu coinculpatul S.F.I., a sumei de 6.000.000 lei despăgubiri civile pentru partea civilă P.S.M., a sumei de 1.300.000 lei, cu acelaşi titlu, pentru partea civilă P.J. şi a sumei de 8.000.000 lei despăgubiri civile părţii civile OG
Totodată, inculpatul a mai fost obligat să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, sumele de 2.000.000 lei, 2.600.000 lei şi 10.000.000 lei părţilor civile C.L., M.M. şi I.K.
S-au respins pretenţiile civile formulate de partea civilă R.I. şi s-a constatat că partea civilă S.I. nu a formulat pretenţii civile.
S-a mai constatat că părţile civile M.G., A.C. şi M.P. nu au formulat pretenţii civile.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada decembrie 2001 – 31 martie 2002, inculpatul, fie singur, fie aflat în compania coinculpatului S.F.I., noaptea, după ce observa trecători în stare de ebrietate sau atunci când prin preajmă nu mai era circulaţie, folosind forţa pumnului, îi dobora la sol şi le fura bunurile găsite în sacoşe, genţi, serviete, buzunare ş.a.
Astfel, în seara zilei de 11 decembrie 2001, în modul descris, inculpatul, folosind violenţa, a sustras de la A.C. o geantă diplomat în care se găsea aparatură electronică, bunurile fiind ulterior ridicate de la G.I.G.
În noaptea de 2 februarie 2002, de această dată împreună cu coinculpatul S.F.I., l-au acostat pe P.S.M., l-au lovit şi i-au sustras din două sacoşe obiecte personale, un aparat de fotografiat, un încărcător pentru telefon mobil un încărcător pentru acumulator tip R. 3 şi R. 6, aparat de radio cu căşti, un album foto, o geacă, pantaloni, un telefon mobil, actul de identitate, permise serviciu, permis conducător auto, 2 foi de drum, 3.400.000 lei şi un ceas.
De această dată, cei doi şi-au împărţit între ei bunurile şi banii.
În continuare, inculpatul G.I.G., în noaptea de 13 februarie 2002, l-a urmărit pe C.L., aflat sub influenţa alcoolului şi când acesta a ajuns în dreptul unui bloc de locuinţe, l-a lovit cu pumnul în faţă, l-a doborât la pământ şi din sacoşa avută de acesta, i-a furat alimente, iar din buzunarul pantalonilor, suma de 1.300.000 lei şi mai multe lucruri personale.
Aceiaşi inculpaţi în noaptea de 6 martie 2002, l-au acostat pe P.J., l-au lovit cu pumnii şi i-au luat geanta diplomat în care au găsit, pe lângă bunuri proprii ale firmei, suma de 200.000 lei, pixuri şi, din buzunar, un portmoneu, un telefon mobil şi 100.000 lei.
Şi de această dată, inculpaţii şi-au împărţit bunurile şi banii.
În noaptea de 7 martie 2002, G.I.G. l-a urmărit pe M.M. aflat în stare de ebrietate, l-a lovit şi i-a furat inelul din aur, un telefon mobil şi suma de 500.000 lei.
La 3 martie 2002, inculpaţii l-au urmărit pe M.P., l-au lovit şi i-au furat 70.000 lei şi cheile de la maşină. Leziunile provocate victimei au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale.
În noaptea de 13 martie 2002, inculpatul G.I.G. l-a acostat pe I.K., de asemenea, aflat sub influenţa alcoolului, l-a lovit şi i-a furat borseta în care se găseau mai multe bunuri, printre care telefon mobil şi suma de 960.000 lei.
Ambii inculpaţi, în noaptea de 23 martie 2002, l-au acostat pe M.G., l-au lovit şi i-au furat un telefon mobil, 1.300.000 lei şi mai multe bunuri gen chei de la locuinţe, chei autoturisme.
Aceiaşi inculpaţi, în noaptea de 26 martie 2002, l-au acostat pe S.I., bărbat în vârstă de 72 ani, l-au lovit şi i-au furat o geantă diplomat în care au găsit bunuri personale fără nici un interes pentru ei: chei, ochelari, toc pentru ochelari. Leziunile suferite de cel lovit au necesitat 55 de zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul G.I.G., în noaptea de 28 martie 2002, l-a urmărit pe R.G., aflat sub influenţa alcoolului şi i-a furat o borsetă, verigheta, ceasul, un inel din aur, un lănţişor din aur, o cruciuliţă din aur şi bani. La percheziţia domiciliară, o parte din bunurile descrise a fost găsită la inculpat.
S-a reţinut că, după ce a fost lovit, R.G. a încercat să-şi continue drumul, dar datorită stării de ebrietate s-a dezechilibrat şi a căzut la sol de mai multe ori. În dimineaţa zilei de 29 martie 2002, victima a fost transportată la spital, iar la 30 august 2002, a decedat.
În noaptea de 31 martie 2002, ambii inculpaţi l-au urmărit pe OG şi acesta aflat sub influenţa alcoolului, l-au lovit şi i-au luat portmoneul în care se afla, pe lângă alte bunuri nesemnificative, suma de 68.000 forinţi.
Împotriva sentinţei, au declarat apeluri, printre alţii, inculpatul G.I.G., motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate.
Curtea de apel Oradea, prin Decizia penală nr. 42 din 9 martie 2004, a admis apelul, a desfiinţat hotărârea primei instanţe şi a înlăturat sporul de pedeapsă de un an închisoare, aplicat inculpatului apelant, astfel că acesta urmează să execute 13 ani închisoare.
S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Nemulţumit şi de Decizia instanţei de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare susţinut fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat o pedeapsă greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Recursul declarat nu este fondat.
Privind aplicarea pedepselor, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), text de lege care stabileşte criteriile generale la individualizare a acestora, instanţa trebuie să ţină seama de dispoziţiile generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, scopul pedepsei, aşa cum prevede art. 52 C. pen., este acela de constrângere şi de reeducare, ea trebuind să asigure prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Aşa fiind, se reţine că procedând la individualizarea pedepsei, instanţa de apel a considerat pericol social deosebit de grav al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, acesta fiind mărit şi de numărul actelor materiale, de consecinţele aduse patrimoniului şi integrităţii vieţii persoanelor vătămate, infracţiunile de tâlhărie fiind comise în condiţii de agravare ţinând de noapte, loc public, dar şi datele ce caracterizează inculpatul, recidivist, dar sincer şi cooperant pe parcursul desfăşurării procesului penal.
Dispunerea executării pedepsei de 13 ani închisoare în regim de privare de libertate, va fi în măsură să realizeze şi scopul, aşa cum prevede art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.I.G. împotriva deciziei penale nr. 42/ A din 9 martie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 2 aprilie 2002, la 1 februarie 2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 73/2005. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 74/2005. Penal. Contestaţie la executare.... → |
---|