ICCJ. Decizia nr. 839/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 839/2005
Dosar nr. 7228/2004
Şedinţa publică din 4 februarie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 6 din 26 februarie 2004, Curtea de Apel Bacău, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul G.M. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 174 din 12 noiembrie 2003 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
S-a precizat că judecătorul S.E. nu a comis un fals, ci a preluat în decizie constatările făcute de conducerea liceului şi că acesta, de asemenea, nu a dat dovada de vreo neglijenţă în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
Prin Decizia nr. 2376 din 30 aprilie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionar împotriva sentinţei sus-menţionate, motivând că în mod corect s-a reţinut de către procuror şi de instanţa de fond că nu se identifică nici un element care să contureze săvârşirea de către judecător a infracţiunilor sesizate de petent, acesta acţionând în procesele civile în limita şi cu respectarea atribuţiilor lui de serviciu, iar evaluarea şi aprecierea probelor administrate, precum şi soluţiile adoptate constituind un atribut exclusiv al acestuia, eventualele aspecte de nelegalitate şi netemeinicie a hotărârilor pronunţate putând fi cenzurate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
La data de 25 noiembrie 2004, G.M. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 2376 din 30 aprilie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, susţinând că instanţa de recurs nu a analizat toate motivele recursului declarat de el împotriva deciziei penale a Curţii de Apel Bacău, nu s-a pronunţat asupra nulităţii procedurale a dreptului la apărare ce i-a fost încălcat datorită faptului că nu a fost chemat la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău pentru a-şi putea formula apărări, precum şi pentru faptul că a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare, deşi solicitase scutirea de taxe şi alte cheltuieli, întrucât este şomer.
Analizându-se contestaţia în anulare, se constată că motivele invocate de petent nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute expres şi limitativ de art. 386 C. proc. pen.
Mai mult, conform dispoziţiilor art. 387 alin. (2) C. proc. pen., în cererea de contestaţie în anulare pentru motivele prevăzute de art. 386 lit. a) – c) trebuie să se arate toate cazurile de contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi toate motivele aduse în sprijinul acesteia.
În consecinţă, contestaţia în anulare formulată de contestator este nefondată şi urmează a se respinge ca atare.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva deciziei penale nr. 2376 din 30 aprilie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Obligă pe contestator să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 838/2005. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 841/2005. Penal → |
|---|
