ICCJ. Decizia nr. 944/2005. Penal. Plîngere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 944/2005
Dosar nr. 7166/2004
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 26 din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel Suceava a admis plângerea petiţionarei S.S. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 22/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care, în baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a desfiinţat-o, trimiţând cauza aceluiaşi parchet în vederea începerii urmăririi penale.
Instanţa a reţinut că persoana vătămată S.S. a depus la data de 10 februarie 2004 o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care a solicitat să se efectueze cercetări faţă de notarul public G.T.P. din municipiul Botoşani pentru faptul că la data de 19 august 2002 a întocmit în fals, o declaraţie autentificată sub nr. 850 prin care numita P.O., cetăţean al Republicii Moldova arată că nu are antecedente penale pe teritoriul României şi îndeplineşte condiţiile pentru constituirea unei societăţi comerciale, precum şi o procură specială autentificată sub nr. 849 prin care aceeaşi persoană îl împuterniciseră pe B.D. să cumpere, în numele ei şi pentru ea, activul şi pasivul SC A. SRL – Botoşani, fără ca aceste înscrisuri să fie semnate de cetăţeanul moldovean.
Asemenea, a mai sesizat faptul că la 16 mai 2002, notarul public a autentificat sub nr. 450 contractul prin care SC A. SRL Botoşani a vândut către SC C. SRL Botoşani un spaţiu comercial din municipiul Botoşani, fără a verifica Registrul de Carte Funciară în care era înscrisă asupra imobilului o somaţie emisă de executorul judecătoresc.
Persoana vătămată a încunoştiinţat şi împrejurarea că, la 19 septembrie 2002, notarul public G.T.P. a întocmit un act modificator al actelor de constituire a SC A. SRL, în care a menţionat că numiţii C.C. şi C.B. s-au retras din societăţi şi au cesionat capitalul social numitei P.O., înscris întocmit tot în scopul sustragerii bunurilor societăţii de la executarea silită, solicitând cercetări faţă de cei sus-numiţi dar şi faţă de consilierul juridic B.D.
În motivarea plângerilor persoana vătămată a arătat că reprezentanţii SC A. SRL Botoşani, ai cărei creditoare este, au încheiat o serie de acte notariale frauduloase în scopul de a se sustrage de la plata drepturilor sale salariale restante, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, procedând la vânzarea ilegală a imobilului din Aleea Primăverii, deşi acesta era grevat de somaţia nr. 341 din 7 septembrie 2004 a executorului judecătoresc.
Urmare actelor premergătoare efectuate în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 22/P/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin rezoluţia cu acelaşi număr din 6 august 2004, a dispus, în baza art. 228, raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de G.T.P., notar public pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 289 C. proc. pen. şi faţă de C.C. şi C.B., pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen.
În motivarea acestei soluţii s-a arătat că persoana vătămată S.S. a fost angajată ca vânzător la SC A. SRL – Botoşani până în luna aprilie 1995, când i-a fost desfăcut contractul de muncă.
Urmare acţiunii judecătoreşti, prin Decizia nr. 1699 din 22 iunie 2001 a Curţii de Apel Suceava sus-numita a fost reintegrată în muncă, iar societatea obligată la despăgubiri. În baza acestei hotărâri executorul judecătoresc S.D. a emis somaţia de plată nr. 341 din 7 septembrie 2001 către SC A. SRL pentru suma de 186782391 lei, cu menţiunea că în caz de neplată se va proceda la vânzarea la licitaţie a spaţiului comercial din Aleea Primăverii. Somaţia a fost trimisă şi Biroului de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei Botoşani pentru a fi înscrisă la poziţia imobilului din registru, consemnată în registrul de intrare sub nr. 212 din 11 septembrie 2001.
La data de 16 mai 2002, la notarul public G.T.P. s-a prezentat numitul C.C. în calitate de asociat delegat al SC C. SRL – Botoşani, împreună cu M.M., reprezentantă al SC A. SRL, solicitând autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din Aleea Primăverii, în care scop primul a prezentat şi extrasul de Carte Funciară nr. 1479 din 15 mai 2002 emis de Biroul de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei Botoşani.
Notarul public, deşi ştia că numitul C.C. este asociat atât la SC A. SRL cât şi la SC C. SRL, a redactat şi autentificat sub nr. 450 contractul de vânzare-cumpărare, considerând legală operaţiunea şi a consemnat în act că imobilul, conform extrasului de carte funciară, este grevat de ipotecă de rangul I în favoarea B.P. SA Botoşani.
Verificând la Biroul de Carte Funciară s-a constatat că la imobilul în cauză nu a fost trecută în registru, partea a III-a şi somaţia nr. 341 din 7 septembrie 2001 a executorului judecătoresc.
Tot în cursul anului 2002, C.C. a hotărât să cesioneze activul SC A. SRL, în care scop i-a cerut consilierului juridic B.D. să se ocupe de operaţiune. Acesta a identificat-o pe numita P.O., cetăţean al Republicii Moldova, care, la data de 19 august 2002 s-a prezentat la notarul public G.T.P. unde a fost întocmită procura specială prin care aceasta îl împuterniceşte de B.D. să cumpere, în numele ei şi pentru ea, activul şi pasivul SC A. SRL Botoşani şi să semneze un contract de închiriere a spaţiului din Aleea Primăverii. La aceeaşi dată P.O. a făcut declaraţia autentificată sub nr. 850, de care s-a vorbit anterior.
La solicitarea procurorului în cursul verificărilor, autorităţile judiciare din Republica Moldova au trimis copii ale paşaportului turistic al numitei P.O., în care există vizele Poliţiei de Frontieră din datele de 18 şi 19 august 2002.
În baza împuternicirii menţionate, B.D. împreună cu C.C. şi C.B. s-au prezentat la data de 19 septembrie 2002 la acelaşi notar public, unde au semnat un act modificator al actelor de constituire a societăţii comerciale, prin care primul, în calitate de mandatar al numitei P.O., a acceptat cesiunea capitalului social, act autentificat prin încheierea nr. 1031 şi în baza căruia Oficiul Registrului Comerţului – Botoşani a făcut menţiunile corespunzătoare în Registrul Comerţului.
Luând cunoştinţă de convenţia încheiată, persoana vătămată S.S. a cerut Judecătoriei Botoşani anularea contractului de vânzare-cumpărare, acţiune admisă de instanţă prin sentinţa civilă nr. 1788 din 1 aprilie 2003. Instanţa a constatat că din somaţia de plată nr. 341 din 7 septembrie 2001 a executorului judecătoresc a fost înregistrată în Registrul de intrare al Biroului de Carte Funciară al Judecătoriei Botoşani la 11 septembrie 2001, notarea efectivă în Cartea Funciară nu s-a produs.
S-a constat şi nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 450 din 16 mai 2002.
Având în vedere că la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 450 din 16 mai 2002 în extrasul de carte funciară nr. 1479/2002 nu a fost menţionată şi somaţia de plată nr. 341/2001 a executorului judecătoresc, procurorul a concluzionat că notarul public nu avea posibilitatea să cunoască situaţia juridică reală a imobilului şi nici scopul încheierii acestui contract, constatat ilicit, prin fraudarea legii, de instanţa de judecată şi, de urmare, în sarcina făptuitorilor nu pot fi reţinute infracţiunile pentru care s-a formulat plângerea, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestora.
Împotriva acestei soluţii de neurmărire petiţionara S.S. a formulat plângere, conform art. 268 C. proc. pen., la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care, prin rezoluţia nr. 359/II/2/2004 din 20 septembrie 2004 a respins-o ca neîntemeiată.
Această din urmă rezoluţie a fost atacată pe calea plângerii, conform art. 2781 C. proc. pen., la Curtea de Apel Suceava care, aşa cum s-a arătat a admis-o, desfiinţând soluţia de neurmărire şi trimiţând cauza la parchet în vederea începerii urmăririi penale.
În motivarea hotărârii s-a arătat că procurorul, întemeind soluţia de neurmărire pe cazul prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., nu a explicat care din elementele constitutive ale infracţiunilor, latura obiectivă ori cea subiectivă, lipseşte, fiind, aşadar, necesară completarea părţii expozitive a rezoluţiei.
Asemenea, deşi persoana vătămată a formulat plângere şi faţă de consilierul juridic B.D., prin rezoluţia adoptată de procuror nu se dispune şi cu privire la acesta.
S-a mai reţinut că, deşi persoana vătămată a făcut plângerile pentru mai multe fapte, inclusiv cele prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 şi art. 83 din Legea nr. 168/1999, procurorul s-a pronunţat numai cu privire la condiţiile încheierii contractului autentificat sub nr. 450 din 16 mai 2002.
Pentru înlăturarea acestei omisiuni, se impun activităţi judiciare în scopul verificării veridicităţii celor consemnate în cuprinsul actelor notariale, lămuririi condiţiilor şi împrejurărilor în care au fost întocmite acestea cât şi a împrejurărilor în care numita P.O. a contractat prin B.D. preluarea activului şi pasivului SC A. SRL – Botoşani, indicându-se în concret mijloacele prin care pot fi lămurite aceste aspecte.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs C.B. şi C.C., nemotivate în scris şi nesusţinute oral, precum şi P.T.G., motivat în scris şi susţinut oral prin apărătorul ales.
În motivarea recursului, P.T.G. solicită casarea hotărârii şi, în fond, respingerea plângerii persoanei vătămate şi menţinerea rezoluţiei de neurmărire, întrucât la instrumentarea actelor notariale a respectat dispoziţiile legale, fiind prezente persoanele semnatare, care au fost identificate, iar faptul că în extrasul de carte funciară nu s-a menţionat sarcina imobilului derivând din somaţia de faţă, nu îi poate fi imputat.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate.
Instanţa a reţinut întemeiat că, în raport de obiectul plângerilor persoanei vătămate S.S., procurorul prin rezoluţia de neurmărire penală nu s-a pronunţat nici cu privire la toate faptele reclamate, nici cu referire la toţi făptuitorii nominalizaţi.
Este adevărat că prin considerentele rezoluţiei procurorul a reprodus corect în succesiunea lor, faptele cărora persoana vătămată le atribuie caracter penal însă, în prealabil, nu a întreprins toate activităţile judiciare specifice etapei procesuale a actelor premergătoare (unele dintre acestea arătate prin considerentele hotărârii instanţei, cum ar fi verificarea realităţii funcţiei numitei M.M., de director la SC A. SRL – Botoşani, aşa cum se menţionează în împuternicire, pentru a stabili dacă avea calitatea de a dispune de bunurile societăţii) şi apoi nu a analizat dacă acestea întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracţiuni şi nu a dispus în consecinţă.
Criticile formulate de numitul P.G.T. nu sunt întemeiate.
Actele notariale, reclamate de persoana vătămată ca având menţiuni necorespunzătoare adevărului au fost redactate şi autentificate de sus-numitul recurent şi atâta timp cât s-a constatat că sunt incomplete cercetările pentru stabilirea condiţiilor şi împrejurărilor în care acestea au fost instrumentate, soluţia de neurmărire dispusă în cauză este netemeinică şi în ceea ce îl priveşte.
Faţă de cele ce preced, recursurile numiţilor C.B., C.C. şi P.T.G. urmează să fie respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii C.B., C.C. şi P.T.G. împotriva sentinţei penale nr. 26 din 15 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 942/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 990/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
---|