ICCJ. Decizia nr. 96/2005. Penal. Leg.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 96/2005
Dosar nr. 5531/2004
Şedinţa publică din 7 ianuarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa penală nr. 123 din 7 aprilie 2004, condamnă pe inculpatul L.I.V. la:
a) 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
b) 2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
c) un an de închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele trei pedepse au fost contopite în cea mai grea, cu aplicarea art. 71 din Cod.
Inculpatul a fost menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă, de la 17 septembrie 2003, până la zi.
El a fost obligat la 9.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă că, la data de 10 septembrie 2003 poliţia l-a prins pe B.I.D. şi V.C.C. în timp ce traficau canabis, cu care prilej s-a constatat că unul dintre furnizori ai drogului era inculpatul L.I.V., care aducea „planta" din Serbia.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul declară apel.
Parchetul cere majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea ei, având în vedere că nu a comis toate faptele imputate.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 384 din 2 septembrie 2004, respinge, ca nefondate apelurile şi îl obligă pe apelantul inculpat la 600.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin recursurile de faţă, parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul L.I.V. critică Decizia, reiterând susţinerile din apel.
Recursurile sunt nefondate.
Prima instanţă reţine corect situaţia de fapt, pe care o califică corespunzător şi dozează just pedeapsa aplicată inculpatului-recurent.
Coinculpaţii B.I.D. şi V.C.C. confirmă că unul dintre furnizorii drogului descoperit asupra lor de poliţie este inculpatul L.I.V. situaţie confirmată de martorii N.L.I., C.G., F.S., R.S., B.D.A., I.P. şi C.F.R.
Nu sunt încă, temeiuri pentru redozarea pedepsei aplicate inculpatului.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile vor fi respinse conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpatul L.I.V., împotriva sentinţei penale nr. 123 din 7 aprilie 2004 a Tribunalului Mehedinţi şi deciziei penale nr. 384 din 2 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului L.I.V., durata arestării preventive de la 17 septembrie 2003 la 7 ianuarie 2005.
Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 958/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 961/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
