ICCJ. Decizia nr. 1013/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1013/2006
Dosar nr. 23689/1/2005
(nr. vechi 7469/2005)
Şedinţa publică din 16 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 431 din 19 octombrie 2005, Tribunalul Ialomiţa a condamnat pe inculpatul N.I., la 6 ani închisoare, în baza art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 7 mai 2005, la zi.
Inculpatul a fost obligat la 7500 RON daune morale şi 5000 RON daune materiale către partea civilă C.I.
Inculpatul a fost obligat la 150 RON cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, inculpatul a fost în relaţii de concubinaj cu victima C.V.P. şi locuiau în casa numitului C.I., din comuna Borduşani, judeţ Ialomiţa.
Inculpatul, în seara zilei de 6 mai 2005, în jurul orelor 21,00, a venit din sat, la domiciliu, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
Pe fondul acestei stări, între inculpat şi victimă au avut loc unele discuţii, care au degenerat în ceartă. Cei doi, se aflau în apropierea porţilor de intrare în curte, din stradă.
La un moment dat, inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feţei, fapt ce a determinat căderea acesteia şi lovirea sa în zona occipitală, de un trotuar betonat.
În aceste împrejurări, a intervenit martora Şt.V., care, văzând cele petrecute, l-a apostrofat pe inculpat, după care l-a ajutat să ducă victima în locuinţă, unde au aşezat-o pe pat.
În noaptea de 6 mai 2005, inculpatul, care a dormit în bucătărie, a mers în camera în care se afla victima şi a constatat că aceasta decedase.
Din raportul de autopsie medico – legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se hemoragiei cerebrale, hematom extradural produs prin lovire cu, sau, de corpuri dure.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei aplicate, arătând că regretă fapta şi nu a intenţionat să-şi omoare concubina.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I a penală, prin Decizia penală nr. 910 din 24 noiembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, obligându-l la 200 RON cheltuieli judiciare statului din care 100 RON, onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia, prevenţia de la 7 mai 2005, la zi.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul N.I., reiterând motivele din apel, în sensul redozării pedepsei aplicate, în sensul micşorării acesteia.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţa de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul bazat pe reinterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 7 mai 2005, la zi.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv avansarea de către stat a onorariului pentru apărător din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 910 din 24 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 7 mai 2005 la 16 februarie 2006.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1012/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1043/2006. Penal → |
|---|
