ICCJ. Decizia nr. 1012/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1012/2006
Dosar nr. 10893/1/2005
(nr. vechi 2628/2005)
Şedinţa publică din 16 februarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 771 din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Iaşi au fost condamnaţi inculpaţii:
1. P.D., fără antecedente penale, la pedepsele:
- 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen.;
- 18 ani închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor enumerate la art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) alin. (2) lit. a) şi alin. (3), teza finală.
Pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute 18 ani închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus arestarea preventivă începând cu data de 24 octombrie 2003.
2. S.A., fără antecedente penale, la pedepsele:
- 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen.;
- 8 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) alin. (2) lit. a) şi g) C. pen.
Pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute 8 ani şi 6 luni închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus arestarea preventivă începând cu data de 24 octombrie 2003.
3. A.F.V., fără antecedente penale, la pedepsele:
- 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen.;
- 7 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) alin. (21) lit. a1) C. pen.
Pedepsele au fost contopite urmând ca inculpatul să execute 7 ani şi 4 luni închisoare.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus arestarea preventivă începând cu data de 24 octombrie 2003.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
4. G.G., fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 24 octombrie 2003 – 2 august 2004.
Au fost obligaţi inculpaţii la despăgubiri civile şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus, prima instanţă a reţinut:
1. Într-una din serile din prima parte a lunii octombrie 2003 (în jurul datei de 7 octombrie 2003) cei patru inculpaţi s-au întâlnit într-un bar din localitatea lor de domiciliu unde, la propunerea inculpatului G.G., de comun acord au hotărât să se deplaseze în tarlaua G. din extravilanul comunei Belceşti, judeţul Iaşi pentru a sustrage porumb.
În baza hotărârii infracţionale luate, inculpaţii împreună şi cu late două persoane (a căror identitate nu a fost stabilită cu exactitate) s-au deplasat cu o căruţă proprietatea inculpatului G.G., în tarlaua vizată la suprafaţa de teren ce aparţinea părţii vătămate B.M.
Aici, profitând de întuneric şi de lipsa celor doi paznici care, potrivit declaraţiilor părţii vătămate B.M., se aflau la locuinţele lor pentru a mânca, inculpaţii împreună şi cu celelalte două persoane care îi însoţeau, au sustras cantitatea de aproximativ 250 kg porumb ştiuleţi.
Întreaga cantitate de porumb sustrasă a fost transportată cu căruţa inculpatului G.G. la locuinţa acestuia care şi-a însuşit-o în totalitate.
2. În seara zilei de 17 octombrie 2003, inculpatul G.G. a mers într-un bar din comuna Coarnele Caprei unde, în urma solicitării sale adresate prin intermediul coinculpatului A.F. (pe care îl întâlnise întâmplător înainte de a se ajunge în bar) au venit la scurt timp şi ceilalţi trei inculpaţi, respectiv P.D., S.A. şi A.F.V. Imediat ce aceştia au ajuns în barul respectiv, inculpatul G.G. le-a oferit câte 100 ml. coniac, după care le-a propus să meargă din nou în tarlaua de pe raza comunei Belceşti pentru a sustrage porumb.
S-a reţinut că băutura le-a fost oferită inculpaţilor P.D., S.A. şi A.F.V. tocmai pentru a-i determina pe aceştia să accepte mai uşor propunerea infracţională, lucru care de altfel s-a şi întâmplat.
După ce cei patru inculpaţi au luat în comun hotărârea de a merge şi a sustrage porumb din aceeaşi tarla de pe raza comunei Belceşti, au stabilit ca, în jurul orelor 22,00, să se întâlnească la locuinţa inculpatului G.G.
Înainte de a pleca din bar, inculpatul G.G. a cumpărat două sticle de câte 0,5 litri cu coniac şi două pachete de ţigări marca Monte Carlo cu intenţia de a le oferi pentru consum celorlalţi inculpaţi.
În jurul orelor 22,15 – 22,30, cei patru inculpaţi s-au întâlnit la locuinţa inculpatului G.G. unde au consumat conţinutul uneia dintre cele două sticle de coniac, după care, în jurul orei 22,45 – 23,00, au plecat către tarlaua G. (aceeaşi tarla este cunoscută de către locuitorii comunei Coarnele Caprei sub denumirea de D.)
Deplasarea către tarlaua sus-menţionată au făcut-o cu căruţa inculpatului G.G., căruţă ce avea roţi de cauciuc şi era tractată de un singur cal.
La plecarea inculpatului au luat cu ei şi 4 sfacuri (nişte pari ce se pun în lateralele căruţei la transportul păioaselor sau al cocenilor de porumb) în ideea că, dacă între timp porumbul ar fi fost tăiat şi aşezat în glugi, să sustragă porumbul cu tot cu coceni.
Pe timpul deplasării până la tarlaua G., inculpaţii au consumat conţinutul celei de a doua sticlă cu coniac ce fusese cumpărată de către G.G.
În jurul orelor 23,15 – 23,30, cei patru inculpaţi au ajuns la tarlaua G., iar în momentul în care au trecut prin dreptul unei colibe în care se adăposteau părţile vătămate Şt.I. şi C.C. au oprit căruţa pentru a verifica dacă paznicii erau sau nu acolo.
Astfel, inculpaţii P.D. şi S.A. au coborât din căruţă şi s-au apropiat de colibă, însă prezenţa lor a fost sesizată de către cei doi paznici care au ieşit afară din colibă şi au aprins o lanternă, ceea ce i-a determinat pe inculpaţi să se întoarcă la căruţă.
Constatând că, cultura de porumb era păzită, inculpatul G.G. le-a propus celorlalţi să se reîntoarcă în comuna Coarnele Caprei, însă inculpatul P.D. s-a împotrivit spunându-le: „ce, doar nu am venit degeaba până aici".
Inculpaţii au continuat să se deplaseze pe drumul judeţean în direcţia comunei Belceşti, pe o distanţă de circa 250 metri, după care au virat la dreapta intrând pe un drum agricol şi au mers cu căruţa aproximativ 70-80 metri până în marginea parcelei de porumb.
În continuare inculpaţii au intrat cu căruţa în cultura de porumb atât cât aceasta şi calul să nu poată fi observate cu uşurinţă datorită înălţimii plantelor de porumb.
Imediat ce căruţa a fost oprită, inculpaţii au început să rupă în grabă ştiuleţi, pe care îi aruncau în coşul căruţei.
Între timp, fără să bănuiască nimic, paznicii C.C. şi Şt.I. au plecat să facă un rond în jurul tarlalei pe care o aveau în pază.
Paznicul Şt.I. avea asupra sa o furcă metalică cu două coarne, iar C.C. într-una din mâini avea o lanternă iar în cealaltă o bucată de scândură.
Cei doi paznici au venit prin marginea lanului de porumb dinspre acel drum agricol pe care veniseră şi inculpaţii observând la un moment dat că în interiorul lanului de porumb se afla o căruţă şi mai multe persoane care sustrăgeau ştiuleţi.
În acel moment căruţa era poziţionată în aşa fel încât partea din spate se afla în direcţia din care se apropiau cei doi paznici şi, privind din perspectiva acestora din urmă, cei patru inculpaţi erau poziţionaţi după cum urmează: în partea stângă a căruţei se găsea inculpatul P.D., în partea dreaptă – spate se afla inculpatul S.A., iar pe aceeaşi parte, dar mai spre spatele căruţei se găsea inculpatul A.F.V. Inculpatul G.G. se afla undeva înaintea calului pentru a-l împiedica să se deplaseze singur prin cultura de porumb.
În momentul în care cei doi paznici se aflau la o distanţă de aproximativ 10-15 metri de căruţa inculpaţilor, victima Şt.I. le-a cerut acestora să renunţe la acţiunea de sustragere şi să părăsească zona.
Fără a da curs acestei solicitări, văzând că paznicii sunt înarmaţi, inculpaţii P.D. şi S.A., care se aflau cel mai aproape de ei s-au repezit şi au luat fiecare câte un sfaclu din coşul căruţei. În continuare inculpatul S.A. l-a lovit cu parul pe paznicul C.C. peste mâna în care ţinea lanterna, lovitură în urma căreia paznicul a scăpat jos respectivul obiect.
La rândul său, inculpatul P.D. s-a apropiat de paznicul Şt.I. şi i-a aplicat acestuia o lovitură, cu sfaclu, de sus în jos, în partea superioară a corpului.
Coroborând declaraţiile inculpatului P.D. cu declaraţiile inculpaţilor S.A. şi A.F.V., cu cele ale părţii vătămate C.C. şi cu raportul de autopsie medico-legală nr. 1417/ c din 24 noiembrie 2003 se reţine că inculpatul P.D. a lovit victima Şt.I. în zona capului.
În urma loviturii primite victima Şt.I. a căzut pe spate la pământ unde a rămas nemişcat pe tot timpul desfăşurării conflictului şi după aceea.
Aflat în porumb în faţa calului, care se speriase la venirea celor doi paznici, inculpatul G.G. nu a avut posibilitatea să vadă modul exact în care a decurs agresiunea asupra celor doi paznici, însă dându-şi seama despre ce anume se întâmplă, acesta a strigat la ceilalţi inculpaţi, cerându-le să nu-i mai lovească pe paznici.
Fără a da curs solicitării inculpatului G.G., ceilalţi trei inculpaţi şi-au continuat agresiunea asupra paznicilor. Astfel inculpatul P.D. după ce i-a aplicat victimei Şt.I. lovitura descrisă mai sus şi-a îndreptat atenţia asupra celuilalt paznic, C.C., care după ce fusese lovit de către inculpatul S.A. şi scăpase lanterna din mână, fugise către vale (în direcţia unei culturi de floarea soarelui).
În momentul în care a fost lovită victima Şt.I. a scăpat din mână furca pe care o avea asupra sa, furcă ce a fost ridicată de către inculpatul S.A. care, astfel înarmat, a pornit în urmărirea paznicului C.C.
În urmărirea aceluiaşi paznic, puţin mai în urma inculpatului S.A. au pornit şi coinculpaţii P.D., înarmat cu acelaşi par şi A.F.V. care însă nu avea asupra sa vreun obiect contondent.
Inculpatul S.A. l-a ajuns din urmă, primul pe C.C. şi l-a lovit pe acesta cu furca în spate, lovitură în urma căreia partea vătămată a căzut la pământ, în poziţia pe burtă.
În timp ce partea vătămată se afla la pământ, inculpatul S.A. a continuat să o lovească cu acelaşi obiect până când coada din lemn a acelei furci s-a rupt în două bucăţi.
La rândul său, inculpatul P.D. l-a lovit pe paznicul C.C., în timp ce acesta se afla la pământ, de două ori, cu parul, în zona umărului stâng. Venit din urmă, inculpatul A.F.V. l-a lovit şi el pe paznicul C.C. de două ori cu piciorul, în zona abdomenului.
Apoi cei trei inculpaţi au plecat la căruţă, abandonând-o pe partea vătămată C.C., în locul în care căzuse la pământ, urmare loviturilor primite.
În timp ce se întorcea către căruţă, în momentul în care a trecut prin locul în care se afla victima Şt.I. (căzută la pământ), inculpatul S.A. s-a apropiat de aceasta şi, cu piciorul, i-a aplicat o lovitură în zona feţei şi o alta în zona coastelor stângi.
S-a mai reţinut că potrivit declaraţiilor date de inculpatul G.G. în cursul urmăririi penale, la rândul său, în momentul în care s-a reîntors la căruţă, şi inculpatul P.D. ar mai fi lovit cu piciorul pe victima Şt.I., iar aceste susţineri au fost confirmate de inculpatul P.D. în cursul cercetării judecătoreşti.
După ce au încetat acţiunile violente, inculpaţii au continuat să sustragă porumb până ce au umplut coşul căruţei cu ştiuleţi.
Înainte de a părăsi tarlaua, inculpaţii P.D. şi A.F.V. au plecat în zona în care avusese loc agresiunea asupra victimei Şt.I. cu intenţia de a vedea în ce stare de afla aceasta, însă nu au reuşit să mai găsească repede locul respectiv, motiv pentru care au renunţat la acţiune şi s-au reîntors la căruţă, după care au plecat cu toţii către comuna lor de domiciliu, mergând pe acelaşi drum pe care veniseră.
Porumbul sustras a fost transportat şi depozitat la locuinţa numitei V.P., soacra inculpatului G.G. Aici inculpaţii au consumat cantitatea de aproximativ 2 litri de vin ce le-a fost oferit de către G.G., după care fiecare dintre ei a mers la locuinţa sa.
Între timp partea vătămată C.C. a reuşit să se ridice şi să se deplaseze până la o fermă piscicolă din apropierea tarlalei de unde l-a anunţat telefonic pe B.M. despre cele întâmplate.
La scurt timp, la sediul acelei ferme a venit cu autoturismul proprietatea sa, partea vătămată B.M. care, după ce l-a luat pe C.C., a mers în locul unde acesta din urmă ştia că rămăsese victima Şt.I., găsind-o pe aceasta în stare de inconştienţă. Partea vătămată B.M. a urcat victima în maşina sa după care, împreună şi cu paznicul C.C., s-a deplasat la dispensarul medical din comuna Belceşti.
De aici cei doi paznici au fost transportaţi cu Salvarea la Spitalul de Urgenţe Iaşi, de unde victima Şt.I. a fost transferată la Spitalul Clinic nr. 3 Iaşi, unde a suferit o intervenţie chirurgicală, însă evoluţia postoperatorie a fost nefavorabilă, iar la data de 18 octombrie 2003 aceasta a decedat.
Potrivit concluziilor raportului de necropsie nr. 1417 din 24 noiembrie 2003 întocmit de I.M.L. Iaşi moartea victimei Şt.I. a fost violentă, ea s-a datorat comei cerebrale traumatice consecutiv contuziei cerebrale şi de trunchi cerebral, hemoragiei subrahnoidiene şi hematomului subdural produse în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut deschis.
În concluziile aceluiaşi raport s-a mai arătat că aspectul şi localizarea leziunilor pledează pentru producerea lor prin lovirea activă cu mijloace şi corpuri contondente urmate de cădere cu impactul extremităţii cefalice de un plan dur.
Din cuprinsul raportului de necropsie rezultă că în afara leziunilor care au dus la producerea decesului victimei (leziunile arătate mai sus), pe corpul acesteia au fost găsite cu ocazia autopsiei şi alte leziuni, respectiv fracturi costale, tumefacţii echimotive şi excoriaţii la nivelul hemifaciesului stâng, mobilitate anormală la palparea piramidei nazale şi plaga contuză la mâna dreaptă faţă dorsală falanga ungheală.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză rezultă că aceste leziuni au fost produse în urma loviturilor aplicate victimei de către inculpaţii S.A. şi P.D. în momentul în care s-au reîntors la căruţă după ce o loviseră pe partea vătămată C.C.
Conform certificatului medico-legal nr. 2852 din 14 noiembrie 2003 emis de I.M.L. Iaşi partea vătămată C.C. a suferit o disjuncţie acsomioclaviculară stângă şi fractură claviculară stângă, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 31-33 zile îngrijiri medicale.
Se mai reţină că aceeaşi parte vătămată, C.C., a fost internată la Spitalul Clinic de Urgenţă Iaşi şi la Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos.
În dimineaţa zilei de 23 octombrie 2003, după ce a aflat că victima Şt.I. a decedat, inculpatul G.G. s-a prezentat la Postul de poliţie al comunei Coarnele Caprei, judeţul Iaşi şi i-a relatat lucrătorului de poliţie R.D. că el este unul dintre autorii faptei ce a avut urmare moartea victimei, indicându-i totodată ca participanţi la comiterea faptei şi pe ceilalţi trei inculpaţi.
S-a mai reţinut că în cursul cercetării judecătoreşti numai inculpatul G.G. a avut o poziţie procesuală identică cu cea din cursul urmăririi penale, ceilalţi inculpaţi revenind nejustificat asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale.
Au fost respinse cererile inculpaţilor S.A., A.F.V. şi P.D. de schimbare a încadrării juridice.
În latura civilă a cauzei s-a reţinut că prejudiciul cauzat părţii vătămate B.M. a fost acoperit, că pretenţiile civile formulate de părţile civile Şt.M. şi C.C. sunt întemeiate doar în parte, că prejudiciul moral suferit de partea civilă Şt.M. trebuie acoperit cu suma pe care partea a pretins-o.
În termen, hotărârea a fost apelată de inculpaţi, în principal cu motivarea că pedepsele au fost greşit individualizate.
Pentru inculpatul P.D. s-a motivat că fapta de tâlhărie urmată de moartea victimei nu a fost săvârşită de acesta, pentru inculpatul A.F.V. s-a motivat că din probele administrate rezultă că a săvârşit doar fapta de furt iar pentru inculpatul G.G. s-a motivat că reeducarea acestuia este posibilă prin suspendarea sub supraveghere.
Prin Decizia penală nr. 129 din 5 aprilie 2005 a Curţii de Apel Iaşi s-au respins apelurile formulate ca nefondate.
S-a reţinut că prima instanţă a constatat o situaţie de fapt conformă cu probele administrate şi a individualizat pedepsele cu luarea în consideraţie a tuturor criteriilor generale enumerate la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv a circumstanţelor personale ale fiecărui inculpat şi că revenirea inculpaţilor asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale nu a fost motivată.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii P.D., S.A., A.F.V. şi G.G.
Toţi inculpaţii au criticat individualizarea pedepselor solicitând reducerea acestora.
În plus inculpatul G.G. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., iar inculpatul P.D., în ultimul cuvânt, a arătat că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor la care a fost condamnat.
Examinând cauza în raport de motivele invocate cât şi din oficiu, constată că recursurile sunt nefondate.
Instanţele au reţinut o situaţie de fapt conformă cu probele administrate în cauză, examinând declaraţiile date de inculpaţi (în condiţiile în care aceştia au revenit în cursul cercetării judecătoreşti la declaraţiile date în faza de urmărire penală) în contextul tuturor probelor administrate în cauză.
Şi individualizarea pedepselor s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţele având în vedere alături de celelalte criterii prevăzute de articolul mai sus citat şi participarea fiecăruia la săvârşirea faptelor.
Cât priveşte cererea inculpatului G.G. în sensul aplicării dispoziţiilor art. 861 C. pen., nu poate fi primită, aceasta nejustificându-se în raport de gravitatea faptei şi de conţinutul dispoziţiilor ce reglementează condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Nici critica inculpatului P.D. nu poate fi primită dat fiind că susţinerea acestuia că nu se face vinovat nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, care în mod cert conduc la concluzia că inculpatul este cel care a lovit victima Şt.I. cu un par în zona capului care, urmare loviturilor primite, a decedat.
Cum, alte motive care examinate din oficiu şi care să conducă la casarea hotărârilor nu sunt, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.D., S.A., A.F.V. şi G.G., să se deducă din pedepsele aplicate inculpaţilor P.D., S.A. şi A.F.V., timpul arestării preventive de la 24 octombrie 2003 la 16 februarie 2006, cu obligarea recurenţilor inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.D., S.A., A.F.V. şi G.G. împotriva deciziei penale nr. 129 din 5 aprilie 2005 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor P.D., S.A. şi A.F.V., timpul arestării preventive de la 24 octombrie 2003 la 16 februarie 2006.
Obligă pe recurenţii inculpaţi P.D. şi A.F.V. să plătească statului sumele de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe recurenţii inculpaţi S.A. şi G.G. să plătească statului câte 400 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 99/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1013/2006. Penal → |
---|