ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 98/2006

Dosar nr. 19665/1/2005(nr. vechi 5454/2005)

Şedinţa publică din 10 ianuarie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 224 din 27 aprilie 2004 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul C.R. împotriva sentinţei penale nr. 153 din 19 martie 2003 a aceluiaşi Tribunal.

S-a reţinut că, prin sentinţa atacată, menţinută prin Decizia penală nr. 580/ A din 10 octombrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2364 din 30 aprilie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, C.R. a fost condamnat, la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a) şi c) C. pen.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în ziua de 30 decembrie 1999, după amiază, în timp ce se întorcea de la lucru, împreună cu alte femei, prin pădurea Buciumeni, partea vătămată N.C. a fost ameninţată cu moartea de inculpatul C.R., care avea în mână un topor, şi, de frică, i-a dat acestuia suma de 70.000 lei şi un pachet de ţigări Viceroy.

În cererea de revizuire formulată, condamnatul C.R. a precizat că se consideră nevinovat şi că doreşte o reanalizare a probelor, neavând de invocat fapte sau împrejurări noi.

Prima instanţă, întemeindu-se şi pe concluziile referatului întocmit de procuror (potrivit art. 399 C. proc. pen.), a apreciat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 394 alin. (1) C. proc. pen.

Apelul declarat de condamnatul revizuient împotriva sus-arătatei sentinţe a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 336/ A din 22 august 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, reiterându-se considerentele primei instanţe.

Împotriva acestei din urmă decizii, condamnatul a declarat recurs, în motivarea căruia a reafirmat că este nevinovat, iar condamnarea sa, pe nedrept, se întemeiază pe declaraţiile mincinoase ale unor martori, a căror reaudiere a solicitat-o atât în cererea de revizuire cât şi în apelul şi în recursul (de faţă) la revizuire.

Recursul este nefondat.

Abstracţie făcându-se de împrejurarea că, în mod constant, condamnatul şi-a afirmat nevinovăţia „propunând", încă de la urmărirea penală, versiunea comiterii infracţiunii de către o altă persoană din grupul în care se afla, versiune înlăturată, cu justificat temei, în toate fazele procesului, pretinsele „mărturii mincinoase" nu ar putea fi valorificate în revizuire [(cazul prevăzut art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.)] decât dacă ar fi fost stabilite printr-o hotărâre definitivă de condamnare, ceea ce, evident, nu este cazul.

Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient C.R.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient C.R. împotriva deciziei penale nr. 336/ A din 22 august 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.

Obligă pe recurentul condamnat revizuient să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Penal