ICCJ. Decizia nr. 1232/2006. Penal
| Comentarii |
|
I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 1232 din 24 februarie 2006
Prin sentinţa penală nr. 1281 din 14 octombrie 2005,s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 449/2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, formulată de condamnatul B.P.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 16 august 2005, condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 6 ani închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 449/2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, pe o perioadă de 3 luni.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că familia sa trece printr-o perioadă foarte grea deoarece mama sa a suferit un accident şi este internată în spital iar tatăl său este singur şi are probleme de natură psihică, prezenţa sa fiind necesară, pentru rezolvarea situaţiei medicale şi financiare a familiei.
În dovedirea cererii, la dosarul cauzei a fost depusă copia sentinţei penale nr. 449 din 24 martie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală; la cererea condamnatului s-a întocmit referatul de anchetă socială la domiciliul său de către S.A.T. din cadrul Primăriei sector 3 Bucureşti. S-a întocmit, de asemenea, referat cu privire la sentinţa penală de condamnare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut că prin sentinţa penală nr. 449/2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, petentul B.P. a fost condamnat, la o pedeapsă de 6 ani şi 6 luni închisoare, sentinţă în baza căreia s-a emis M.E.P.I nr. 2004 şi nu a mai beneficiat de vreo amânare sau întrerupere a executării pedepsei.
Din referatul de anchetă socială efectuată la domiciliul condamnatului a rezultat că acesta are un copil minor născut la data de 30 decembrie 2001, rezultând din relaţia de concubinaj, cu numita P.C.
Ambii părinţi ai petentului sunt pensionaţi medical, pensiile celor doi cumulând suma de 282 RON, tatăl său suferind de ciroză hepatică şi tulburare afectivă cu episoade repetate de depresie majoră iar mama sa, de dislipidemie AVC ischemic, lacunarism şi hemipareză dreaptă şi locuiesc într-o casă compusă din 3 camere care se află într-o stare avansată de degradare.
Deşi familia condamnatului se confruntă cu probleme de sănătate grave iar situaţia financiară este precară, tribunalul a apreciat că acesta nu se află într-o împrejurare specială, în înţelesul dispoziţiilor legii, deoarece nu are un caracter temporar şi de excepţie iar executarea pedepsei nu influenţează, în sensul agravării, acestei situaţii. O eventuală întrerupere a executării pedepsei, pe o durată de cel mult 3 luni, nu ar avea nici o influenţă benefică asupra sănătăţii sau situaţiei financiare a familiei sale.
Apelul declarat de condamnatul B.P. împotriva sentinţei penale nr. 1281 din 14 octombrie 2005 a Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 904 din 23 noiembrie 2005.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivat de faptul că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., şi în consecinţă, cererea de întrerupere a pedepsei, trebuia admisă, existând, împrejurările speciale care pot avea consecinţe grave pentru familia inculpatului.
Recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că părinţii condamnatului sunt pensionaţi medical, pensiile lor însumând, în total, 282 RON, tatăl suferind de ciroză hepatică şi tulburare afectivă cu episoade repetate de depresie majoră iar mama sa, de dislipidemie AVC ischemic, lacunarism şi hemipareză dreaptă. Părinţii condamnatului locuiesc într-o casă compusă din 3 camere care se află într-o stare avansată de degradare.
În concluzie deşi familia condamnatului are condiţii grele de viaţă, ea nu se află în împrejurări speciale, în sensul legii, pentru ca petentul să poată beneficia de întreruperea executării pedepsei.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebuie să privească recursul de faţă, ca nefondat, şi să-l respingă, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinând, astfel, hotărârea atacată.
A fost văzută şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a achitării onorariilor de avocat pentru apărările făcute din oficiu.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1228/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1244/2006. Penal → |
|---|
