ICCJ. Decizia nr. 1303/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1303/2006
Dosar nr.30289/1/2005
(nr. vechi7837/2005)
Şedinţa publică din 28 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1493 din 3 noiembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea pentru întreruperea executării pedepsei formulată de condamnatul N.I., deţinut în Penitenciarul Jilava.
Sus-numitul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 185 din 27 februarie 2004 de Tribunalul Militar Bucureşti, invocând situaţii grave familiale respectiv vârsta înaintată a părinţilor şi starea lor precară de sănătate.
Prima instanţă a motivat soluţia, având la bază contestaţiile autorităţii tutelare consemnate în referatul de anchetă socială faţă de care a considerat că cererea este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
În termen legal petiţionarul a declarat apel şi a cerut desfiinţarea sentinţei şi admiterea cererii.
Considerând hotărârea primei instanţe legală şi temeinică, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 985/ A din 13 decembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul.
Condamnatul a formulat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
El reiterează motivele din cerere şi din apel.
Recursul declarat este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
Potrivit art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă când, datorită unor împrejurări speciale continuarea privării de libertate ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
Afecţiunile cronice de care suferă părinţii petiţionarului, majoritatea inerente vârstei, cât şi situaţia materială a acestora sunt preexistente condamnării şi nici nu ar putea fi ameliorate ori înlăturate prin prezenţa temporară a condamnatului pe timpul scurt de cel mult 3 luni prevăzut de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 985/ A din 13 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1296/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1349/2006. Penal → |
|---|
