ICCJ. Decizia nr. 996/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.996/2006
Dosar nr. 144/1/2006
Şedinţa publică din 15 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1458 din 16 noiembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul condamnat M.M., privind întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1656/2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că din referatul de anchetă socială rezultă că petentul condamnat este căsătorit, are doi copii minori care locuiesc cu bunicii în casa acestora.
Faţă de concluziile referatului de anchetă socială, instanţa a apreciat că petentul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale din cauza cărora executarea în continuare a pedepsei să aibă consecinţe grave pentru acesta sau pentru familia sa.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, condamnatul.
Prin Decizia penală nr. 1000 din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul M.M. cu motivarea că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 453 lit. c), raportat la art. 455 C. proc. pen., pentru întreruperea executării pedepsei.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs condamnatul care prin motivele scrise, cât şi oral, a reiterat susţinerile anterioare, în sensul că, se impune întreruperea executării pedepsei pentru a-şi ajuta familia care se confruntă cu greutăţi materiale.
Critica va fi analizată în raport de prevederile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., dar recursul este nefondat.
Este adevărat că întreruperea executării pedepsei este facultativă şi ea se poate realiza doar strict în condiţiile art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 C. proc. pen.
În conformitate cu aceste dispoziţii legale doar în cazurile limitativ prevăzute se poate întrerupe executarea unei pedepse.
Situaţia precară a familiei, invocată de recurent, poate constitui în sensul legii un caz de întrerupere a executării pedepsei [(art. 453 lit. c) C. proc. pen.)] numai în măsura în care datorită unor împrejurări speciale acestea ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familie.
Ori, în cauză situaţia materială şi locativă a familiei condamnatului nu se circumscrie noţiunii de „împrejurare specială" atâta vreme cât ea a fost preexistentă stării de detenţie a condamnatului, perpetuându-se în timp. De altfel, probele administrate nu au făcut nici dovada că în perioada de 3 luni (cât condamnatul ar putea fi pus în libertate pe această cale) ar exista posibilitatea materială şi financiară a acestuia pentru a-şi ajuta familia.
Faţă de aceste împrejurări, în mod corect, instanţele au respins şi respectiv, au menţinut soluţia de respingere a cererii formulate de condamnat.
Pentru aceleaşi considerente, constatând că s-a făcut o corectă aplicare a legii în cauză, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de condamnat se va respinge, ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 1000 din 14 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 990/2006. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 1008/2006. Penal → |
---|