ICCJ. Decizia nr. 1296/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1296/2006
Dosar nr. 30049/1/2005
(nr. vechi 7744/2005)
Şedinţa publică din 28 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1472 din 28 octombrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 1002/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2527/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, formulată de petentul D.A.
Instanţa de fond a reţinut că petentul se află în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi art. 37 lit. a) C. pen., cererea de revizuire fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., şi motivat de faptul că petentul nu este autorul infracţiunii, probele administrate fiind cel puţin îndoielnice în ce priveşte vinovăţia sa, iar pedeapsa aplicată este prea severă.
Instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 394 lit. a) C. proc. pen., readministrarea probatoriilor în baza cărora i s-a reţinut vinovăţia neconstituind o împrejurare nouă în sensul legii, după cum reindividualizarea pedepsei neconstituind un caz de revizuire prevăzut de lege.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul D.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând că nu se face vinovat de comiterea infracţiunii pentru care a fost condamnat, iar pedeapsa aplicată este prea aspră.
Prin Decizia penală nr. 923 din 30 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului revizuient.
Acesta a declarat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
El reiterează motivele din cerere şi din apel.
Recursul declarat este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
Circumscriindu-se cazului de revizuire la care face referire recurentul, respectiv art. 394 lit. a) C. proc. pen., instanţa constată că prin această cale extraordinară, de retractare, nu se poate ajunge la modificarea hotărârii prin reaprecierea probelor ori la o nouă individualizare a pedepsei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul D.A. împotriva deciziei penale nr. 923 din 30 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1292/2006. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 1303/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
