ICCJ. Decizia nr. 1330/2006. Penal
| Comentarii |
|
I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 1330 din 1 martie 2006
Prin sentinţa penală nr. 61/ F din 8 iunie 2005 a Tribunalului Vâlcea, inculpatul T.A. a fost condamnat, la pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 57 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a două genţi tip voiaj de dimensiuni mari, precum şi a unui sac de rafie.
În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 381/2004, s-a dispus comunicarea sentinţei către A.N.A.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 12.000.000 lei.
Prin aceeaşi hotărâre judecătorească, au fost condamnaţi şi inculpaţii S.T.D. şi S.P. la pedepse de câte 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În primăvara anului 2004, inculpatul T.A. le-a oferit inculpaţilor S. cantitatea de 40 kg rezină de cannabis (haşiş) pentru a o depozita la domiciliul lor şi pentru a găsi o persoană care să o transporte în Olanda, atât ei, cât şi cărăuşul urmând a fi răsplătiţi pentru serviciul făcut cu câte 4.000 Euro.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal privind constatarea infracţiunii flagrante, planşe fotografice, proces-verbal întocmit de investigatorii sub acoperire, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, întocmit de I.G.P. Laboratorul de analize fizico-chimice, droguri, procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere, declaraţiile martorilor I.N., Z.R., R.G., G.M., G.I., P.M.V., declaraţiile inculpaţilor.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia penală nr. 216/ A din 13 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 100 lei RON către stat.
Inculpatul T.A. a criticat hotărârea judecătorească, susţinând că urmărirea penală este incompletă şi că nu există probe de vinovăţie împotriva sa, impunându-se achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen.
Instanţa de control judiciar a apreciat că urmărirea penală este completă şi că din probele administrate rezultă vinovăţia inculpatului pentru fapta reţinută în sarcina sa, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs în termen legal inculpatul T.A., fără a arăta în scris sau oral motivele de casare.
Apărătorul din oficiu al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi reducerea cuantumului pedepsei aplicate, motiv de recurs prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivului de recurs invocat şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea constată că instanţele de judecată au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, corespunzător materialului probator administrat în cauză.
Declaraţiile martorilor Z.R., I.N., declaraţiile inculpaţilor S.T.D. şi S.P., coroborate cu procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, procesele-verbale de prezentare pentru recunoaştere, demonstrează fără dubiu vinovăţia inculpatului T.A. cu privire la traficarea cantităţii de 39,532 kg rezină de cannabis (haşiş).
Individualizarea pedepsei aplicate s-a făcut în conformitate cu cerinţele articolului 72 C. pen., instanţa de judecată punând în evidenţă în mod just criteriile generale prevăzute de textul de lege arătat.
S-au avut în vedere atât pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, cantitatea mare de droguri de risc traficate, cooperarea mai multor persoane pentru valorificarea drogurilor, conduita procesuală a inculpatului care s-a sustras atât de la urmărirea penală, cât şi de la cercetarea judecătorească.
În consecinţă, Curtea constată că nu sunt temeiuri de aplicare a circumstanţelor atenuante prevăzută de art. 74 şi art. 76 C. pen. şi nici de reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului care, astfel cum a fost stabilită de instanţa de judecată, este în măsură să asigure realizarea scopului preventiv-educativ impus de art. 52 C. pen.
Aşa fiind, Curtea urmează să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Au fost văzute dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1317/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1357/2006. Penal → |
|---|
