ICCJ. Decizia nr. 1368/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1368/2006
Dosar nr. 1161/1/2006
Şedinţa publică din 2 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1 din 12 ianuarie 2006, Curtea de Apel Iaşi a dispus, în baza art. 285 alin. (1) C. proc. pen., scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru efectuarea urmăririi penale faţă de numiţii S.F. şi N.L. sub aspectul infracţiunilor de ameninţare, calomnie şi insultă, relevate de petenta D.F.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat următoarele:
La 14 septembrie 2005, petiţionara D.F. a formulat plângere împotriva ofiţerilor de poliţie S.F. şi N.L. pentru infracţiunile de ameninţare, calomnie şi insultă, plângere înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. 5673/2005.
Întrucât cele două persoane cercetate aveau funcţia de comisar şef şi, respectiv de agent şef de poliţie, deci erau organe de cercetare penală a poliţiei judiciare s-a apreciat că, urmare a modificărilor legislative intervenite: Decizia VIII din 24 octombrie 2005 pronunţată deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., trebuie realizată de procuror.
Curtea de Apel Iaşi a constatat că plângerea prealabilă trebuie adresată procurorului care, după efectuarea urmăririi penale va sesiza eventual instanţa competentă prin rechizitoriu.
Totodată a apreciat că potrivit art. 4142 alin. (2) C. proc. pen., Decizia secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie şi pe cale de consecinţă va fi trimisă cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru efectuarea urmăririi penale faţă de numiţii S.F. şi N.L. pentru cele 3 infracţiuni reclamate.
Fiind nemulţumită de soluţia pronunţată, partea vătămată D.F. a declarat recurs la 16 ianuarie 2006, în termen legal.
În cuprinsul memoriului depus la dosar recurenta parte vătămată a invocat dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 2, 4, 5, 9, 10, 11, 12, 16, 17, 171, 18, 19 şi 21 C. proc. pen., fără a arăta în mod concret motivele de eventuală netemeinicie şi nelegalitate a hotărârii atacate.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a constituit dosarul nr. 1161/1/2006, fixându-se prim termen de judecată la 2 martie 2006.
La termenul sus-arătat recurenta parte vătămată a solicitat admiterea recursului astfel cum l-a formulat şi motivat şi a depus o cerere „de strămutare" prin care aceasta îşi arată nemulţumirea faţă de modul în care s-au soluţionat alte cauze pe care aceasta le-a avut pe rolul Judecătoriei Vaslui, fără a depune nici un fel de înscrisuri pentru dovedirea celor învederate.
Înalta Curte constată că recursul declarat de partea vătămată D.F. este nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului se constată că în mod corect Curtea de Apel Iaşi a apreciat că întrucât partea vătămată a formulat plângere împotriva numiţilor S.F., comisar şef poliţie şi N.L., agent şef de poliţie, ce aveau calitate de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, competenţa de soluţionare a acestei plângeri revine, potrivit reglementărilor legale în vigoare coroborat cu Decizia secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. VIII din 24 octombrie 2005 obligatorie Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Astfel, la dosarul primei instanţe, s-a depus adresa sub nr. 7079 din 15 decembrie 2005 de către M.A.I. – I.G.P.R. – I.P.J. Vaslui – S.M.R.U., din care reiese în mod cert faptul că ambele persoane cercetate fac parte din organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.
Conform deciziei penale nr. VIII din 24 octombrie 2005, obligatoriu potrivit art. 4142 alin. (2) C. proc. pen.,SECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au stabilit că în cazul infracţiunilor la care se referă art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, plângerea prealabilă se adresează procurorului iar acesta, după efectuarea urmăririi penale, poate sesiza instanţa competentă prin rechizitoriu.
Întrucât în speţă partea vătămată a formulat plângere împotriva numiţilor S.F. şi N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 193, 205 şi 206 C. pen., în mod justificat s-a apreciat de către Curtea de Apel Iaşi că în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., urmărirea penală se efectuează de procuror, dispunând scoaterea de pe rol şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru efectuarea urmăririi penale faţă de mai sus-numiţii sub aspectul infracţiunilor reclamate de partea vătămată.
Faţă de considerentele mai sus arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de partea vătămată D.F. împotriva sentinţei penale nr. 1 din 12 ianuarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta parte vătămată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată D.F. împotriva sentinţei penale nr. 1 din 12 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1365/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1370/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
