ICCJ. Decizia nr. 1406/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1406/2006
Dosar nr. 541/1/2006
Şedinţa publică din 3 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din 25 ianuarie 2005, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 234/P/2004, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de T.C., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a da această soluţie, parchetul a reţinut următoarele:
N.C. a sesizat prin plângere penală Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău solicitând efectuarea urmăririi penale faţă de procurorul T.C., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că nu şi-a îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu dispunând în mod abuziv neînceperea urmăririi penale faţă de B.V. ş.a., în dosarul penal nr. 1900/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ.
Din actele premergătoare efectuate a rezultat că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ a fost înregistrat dosarul penal nr. 1900/P/2003 privind plângerea făcută de N.M. împotriva lui B.V. primar al comunei Săvineşti, A.B. secretar al Consiliului Local Săvineşti şi M.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals şi evaziune fiscală.
La 17 noiembrie 2003, procurorul C.T. a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu începe urmărirea penală în cauză şi a comunicat soluţia dată lui N.M.
În rezoluţie a existat o menţiune cu privire la N.C. „în prezent decedat" care nu a fost reală, ea fiind rezultatul unei erori care nu a fost de natură să afecteze soluţia dată.
Împotriva actelor procurorului, în termen legal, petentul a formulat plângere care a fost respinsă de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin rezoluţia nr. 151/II/2 din 2 martie 2005.
Ulterior, la data de 26 septembrie 2005, petiţionarul a adresat un memoriu către Ministerul Justiţiei, acesta fiind înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Bacău, fiind calificată plângere penală împotriva actelor procurorului.
Prin sentinţa penală nr. 46 pronunţată în şedinţă penală împotriva actelor procurorului.
Prin sentinţa penală nr. 46 pronunţată în şedinţă publică, din data de 14 decembrie 2005, în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardivă, plângerea formulată de petiţionar, acesta nerespectând termenul de 20 de zile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petiţionarul N.C. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susţine că în adresa de comunicare a soluţiei de către parchet nu a fost precizat termenul prevăzut de art. 2781 C. proc. pen., aşa încât nu a cunoscut de existenţa acestuia.
Examinând cauza conform art. 3856 (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, instanţa reţine că recursul nu este fondat.
Prin rezoluţia de respingere a plângerii formulate de petentul N.C. împotriva rezoluţiei nr. 234/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în partea dispozitivă a acesteia, a fost menţionat inclusiv drept de plângere al petiţionarului la Curtea de Apel Bacău în termen de 20 de zile de la comunicare (deşi legea nu prevede conţinutul rezoluţiei şi nici o sancţiune procedurală în cazul în care nu ar fi menţionat acest termen).
Dreptul la plângere este prevăzut de lege şi chiar dacă organul judiciar nu face referire la el nu poate fi pierdut. Potrivit principiului aplicabil în drept „nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii", petiţionarul nu se poate apăra în faţa instanţei că nu a cunoscut de existenţa unui termen procedural.
Toate aceste considerente atrag concluzia că hotărârea pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică şi în conformitate art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul N.C. împotriva sentinţei penale nr. 46 din 14 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1392/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1429/2006. Penal → |
|---|
