ICCJ. Decizia nr. 1392/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1392/2006
Dosar nr. 35176/2/2005
Şedinţa publică din 3 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1349 din 5 octombrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul B.R.L., la 10 ani închisoare, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 65 C. pen., art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., i s-a aplicata inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1915 din 16 decembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi, în consecinţă, s-a dispus executarea acesteia alături de fiecare dintre cele două pedepse stabilite, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute 2 pedepse de 11 ani şi respectiv 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare.
S-a dispus ca pedeapsa să se execute în regim de detenţie, potrivit art. 57 C. pen.
În temeiul art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei complimentare alături de pedeapsa (rezultantă) de 11 ani închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă timpul deţinerii preventive, de la 12 iulie 2005, la zi.
În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţii de 0,64 gr. heroină (adică 0,270 gr. + 0,070 gr. + 0,270 gr. + 0,030 gr.), constatând, totodată, că drogurile ridicate au fost consumate în procesul analizelor de laborator.
În baza art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 215 RON, ce constituie venit la bugetul de stat, conform recipisei C.E.C. nr. 308/01 seria J/21131 din 13 iulie 2005.
În baza art. 5 lit. a) din Legea nr. 381/2004, s-a dispus comunicarea unei copiii de pe prezenta hotărâre, A.N.A.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata a 600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, în data de 11 iulie 2005, numitul Ş.B.D. a formulat un denunţ, prin care arată că un individ cunoscut cu numele de R. vinde heroină în zona Sălăjan, acesta fiind de acord să colaboreze cu organele de poliţie, în vederea prinderii în flagrant a persoanei respective.
Denunţătorul l-a contactat telefonic pe inculpatul B.R.L., sub stricta supraveghere a organelor de poliţie, care i-a comunicat să se deplaseze la domiciliul său unde urma să-i livreze marfa.
Între timp inculpatul s-a deplasat în zona Sălăjan, de unde a cumpărat de la o persoană zisă P., zece doze de heroină, cu 150.000 de lei bucata, un preţ mai mic decât preţul practicat pe piaţă, deoarece inculpatul era un cumpărător frecvent, de încredere şi lua cantităţi mari.
Inculpatul a venit cu 10 doze acasă, a consumat vreo patru, după care, întâlnindu-se cu denunţătorul, cum mai făcuse şi înainte, i-a vândut 6 doze la preţul de 200.000 lei/doza, primind de la cesta 1.200.000 lei, bani „înseriaţi" (capcanaţi) în prealabil.
Martorul denunţător a predat drogurile poliţiei (mai puţin o doză, pe care probabil că a consumat-o în prealabil).
Ulterior, organele judiciare au obţinut autorizaţie de percheziţie, iar a doua zi, pe data de 12 iulie 2005, au procedat, din nou, la o livrare supravegheată, când numitul Ş.B.D., având asupra sa 400.000 lei s-a întâlnit cu inculpatul şi a primit de la acesta, două doze de heroină, pe care acesta i le-a dat dintr-o nouă tranşă de 10 doze, cumpărată de seara.
La scurt timp după efectuarea percheziţiei, au intervenit organele de poliţie, care au găsit asupra inculpatului suma de 600.000 lei, o parte din bani fiind cei „înseriaţi".
Procedându-se la efectuarea percheziţiei în apartamentul inculpatului, s-au găsit 8 doze de heroină, iar într-o scrumieră a fost găsită o altă doză de heroină, deţinută de acesta, pentru consum propriu. Într-o pereche de pantaloni, aparţinând inculpatului, a fost găsită suma de 2.350.000 lei, din care o parte era din banii primiţi cu o zi înainte.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel inculpatul, criticând soluţia, ca netemeinică, şi solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 936/ A din 30 noiembrie 2005, a admis apelul inculpatului, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi, pe fond, rejudecând, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpat la 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1915 din 16 decembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi s-a dispus executarea acestei pedepse pe lângă cea aplicată în cauză, urmând a executa 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1915 din 16 decembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi s-a dispus executarea acesteia alături de prezenta pedeapsă, urmând să execute 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat suma de 600.000 lei în favoarea statului.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi deducerea prevenţiei la zi.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând casarea acesteia şi reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează răspunderea penală.
Or, în cauză se constată că instanţa de apel, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptelor, atât împrejurările în care acestea s-au comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Întrucât motivul de casarea este neîntemeiat, iar din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a respinge recursul inculpatului cu obligarea sa la cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 iulie 2005, la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.R.L. împotriva deciziei penale nr. 936/ A din 30 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 iulie 2005 la 3 martie 2006.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1372/2006. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 1406/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
