ICCJ. Decizia nr. 142/2006. Penal
| Comentarii |
|
Pe data de 7 iulie 2004, persoana vătămată R.Șt.M. a adresat Judecătoriei Constanța o plângere penală prealabilă împotriva numitului D.S., solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia pentru infracțiunea de insultă prevăzută de art. 205 C. pen. și pentru infracțiunea de calomnie prevăzută de art. 206 C. pen.
S-a invederat instanței că inculpatul S.D., în cadrul unei emisiuni televizate difuzată pe data de 27 mai 2004, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, a formulat calomnii la adresa persoanei vătămate, de natură a aduce atingere demnității acesteia.
Având în vedere că, la data de 15 decembrie 2004, D.S. a dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României, prin sentința penală nr. 2649 din 16 decembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 1410/2004, Judecătoria Constanța a declinat competența, de soluționare a cauzei în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin încheierea nr. 202 din 22 februarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 286/2005, înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului D.S. a dispus în temeiul art. 285 C. pen., raportat la art. 279 alin. (2) lit. c) și art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., trimiterea plângerii formulată persoana vătămată R.Șt.M. la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru efectuarea urmării penale sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 205 și art. 206 C. pen.
Pe data de 30 mai 2005, prin rezoluția nr. 211/P/2005, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) și d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale, apreciind că infracțiunea de calomnie nu există în materialitatea sa, iar în cazul insultei reclamate nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Nemulțumit de soluția procurorului, petiționarul R.Șt.M. a formulat plângere, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând tragerea la răspundere penală a inculpatului D.S., pentru infracțiunile prevăzute de art. 205 și art. 206 C. pen., întrucât din probe rezultă vinovăția acestuia.
Prin rezoluția nr. 10983/250/N/2005 din 25 iulie 2005, procurorul șef al secției de urmărire penală și criminalistică a respins plângerea, ca neîntemeiată, apreciind că nu se impune infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.
în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 2781C. proc. pen., petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 211/P/2005 din 30 mai 2005 la înalta Curte de Casație și Justiție.
în susținerea plângerii petiționarul a invederat că afirmațiile făcute de făptuitorul D.S. în cadrul emisiunii electorale găzduite de A. Constanța, în anul 2004, nu constituie judecăți de valoare așa cum a apreciat procurorul ci făceau referiri la existența unei situații de fapt și a unor raporturi relaționale, cu caracter ilicit între el în calitate de primar al Constanței și persoane nenominalizate, cu comportamente ilicite din "lumea interlopă".
în aceste condiții petiționarul a solicitat desființarea rezoluției nr. 211/P/2005 începerea urmăririi penale față de făptuitorul D.S. pentru infracțiunile de insultă și calomnie, și trimiterea dosarului la parchet în vederea completării urmăririi penale.
Analizând actele din dosarul nr. 211/P/2005 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, cât și rezoluția nr. 10983/250/N/2005, înalta Curte constată că plângerea petiționarului R.Șt.M. este formulată în termenul prevăzut de lege dar că este nefondată pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 2781C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată poate face plângere la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen.
Așa cum rezultă din borderoul recomandatelor aflat la dosar secția de urmărire penală și criminalistă i-a comunicat petiționarului rezoluția nr. 10983/250/N/2005, prin poștă, la data de 28 iulie 2005, acesta primind-o, cel mai devreme în ziua de 29 iulie 2005.
Plângerea ce face obiectul prezentei cauze a fost înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție pe data de 19 august 2005, în ultima zi a termenului de 20 de zile prevăzut de lege, fiind expediată prin poștă cu două zile înainte.
Potrivit art. 206 C. pen., constituie infracțiunea de calomnie, afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori aprobului public.
Rezultă deci că, pentru realizarea conținutului infracțiunii de calomnie se impun, printre altele a fi îndeplinite următoarele cerințe:
- făptuitorul să afirme ori să impute ceva persoanei vătămate;
- persoana vătămată să fie determinată prin indicarea numelui acesteia ori prin arătarea unei împrejurări de natură a dezvălui, fără echivoc, despre cine este vorba;
- fapta afirmată sau imputată să fie determinată, individualizată și nicidecum generică;
- făptuitorul să fi acționat cu intenție, respectiv să cunoască împrejurarea că acțiunea sa este de natură să expună pe cel condamnat la o sancțiune penală, administrativă, disciplinară sau disprețului public.
Sunt excluse, potrivit art. 207 C. pen., faptele cu privire la care se poate face proba verității, iar afirmarea sau imputarea au fost săvârșite pentru apărarea unui interes legitim.
Din plângerea inițială formulată de petiționarul R.Șt.M. rezultă că acesta se consideră vătămat în interesele sale legitime și afectat sub aspectul onoarei și demnității.
Afirmațiile făcute de făptuitorul D.S. în cadrul emisiunii cu caracter electoral intitulată "Primărie - Te iubesc" și difuzată pe postul de televiziune A. Constanța ("structura aceasta a lumii interlope de care nu este străin primarul R.M. și care face tot ceea ce e posibil ca banul public, mai ales banul public de la Primăria Constanța să se îndrepte către această structură"; "încă o dovadă a faptului că toate aceste lucrări sunt direcționate către firme care fac parte din anturajul lui R.M.") nu îndeplinesc toate cerințele textului de lege arătat mai sus, ele referindu-se doar la fapte cu titlu generic astfel că în sarcina acestuia nu poate fi reținută infracțiunea de calomnie.
Având în vedere contextul din care au fost făcute acele afirmații denigratoare, de natură să aducă atingere reputației și onoarei persoanei vătămate, în plină campanie electorală, în cauză nu poate fi reținută nici insulta, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, respectiv latura subiectivă.
Așa fiind, înalta Curte, în temeiul art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul R.Șt.M. și va menține rezoluția nr. 211/ P din 30 mai 2005 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 139/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 137/2006. Penal → |
|---|
