ICCJ. Decizia nr. 1638/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1638/2006
Dosar nr. 2330/1/2006
Şedinţa publică din 14 martie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 366 din 13 octombrie 2005, pronunţată de Tribunalul Argeş au fost condamnaţi inculpaţii:
- C.V.T., la 8 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 39 lit. a) C. pen., şi art. 34 C. pen., s-a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 432 din 4 octombrie 2004 a Judecătoriei Corabia şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani şi 6 luni închisoare pe care o sporeşte la 9 ani şi 6 luni închisoare.
Pedeapsa se va executa prin privare de libertate în condiţiile prevăzute de art. 57 şi 71 C. pen.
- R.A., la 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
Pedeapsa se va executa prin privare de libertate în condiţiile prevăzute de art. 57 şi 71 C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de cei doi inculpaţi pe care a menţinut-o în continuare.
În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus pentru inculpatul C.V.T. perioada reţinerii de 24 de ore şi pentru fiecare inculpat perioada executată în arest preventiv începând cu 19 martie 2005 şi până la data pronunţării.
S-a constatat că partea vătămată B.N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
A fost obligat fiecare inculpat la câte 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, câte 1.000.000 lei onorariu de avocat din oficiu.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:
În seara zilei de 18 martie 2005, cei doi inculpaţi l-au atras în afara barului unde au consumat băuturi alcoolice, pe partea vătămată B.N.
Inculpatul C.V.T. l-a lovit până ce a căzut, iar inculpata R.A. i-a sustras din borsetă suma de 4 milioane lei, găsită imediat de organele de poliţie, care i-au prins în timp ce fugeau de la locul faptei.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat apel ambii inculpaţi, solicitând reducerea pedepselor aplicate.
Prin Decizia penală nr. 8/ A din 19 ianuarie 2006, Curtea de Apel Piteşti, a respins, ca nefondate, ambele apeluri.
Inculpata R.A. a declarat recurs împotriva acestei decizii, şi, reiterând motivele din apel cu referire la cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicită redozarea pedepsei în sensul reducerii sale.
Inculpatul C.V.T. a declarat în şedinţa publică din 14 martie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, că nu a declarat recurs şi nu-şi însuşeşte declaraţia de recurs ataşată la dosarul cauzei.
Recursul inculpatei R.A. este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
Pedeapsa de 7 ani şi 6 luni aplicată de instanţa de fond şi menţinută în apel, este just individualizată în raport de împrejurările în care s-a săvârşit fapta (pe timp de noapte, printr-o acţiune conjugată violentă), de conduita anterioară dar şi de cea procesuală a inculpatei precum şi de potenţialul criminogen pe care îl prezintă.
În acest fel pedeapsa stabilită corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.A. împotriva deciziei penale nr. 8/ A din 19 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 19 martie 2005 la 14 martie 2006.
Constată că inculpatul C.V.T. nu a declarat recurs în cauză.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 220 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului C.V.T., în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1634/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1640/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
