ICCJ. Decizia nr. 1759/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1759/2006
Dosar nr. 4385/1/2006
Şedinţa publică din 17 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 6 martie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, având pe rol soluţionarea apelului inculpatului C.D.C. împotriva sentinţei penale nr. 96 din 26 ianuarie 2006 a Tribunalului Bucureşti, în baza art. 3002 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului cu motivarea că în raport de natura şi gravitatea faptei comise şi de persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, măsura a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, fiind necesară menţinerea stării de arest şi în cursul judecării apelului.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul C.D.C., care a cerut casarea acesteia şi revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu se mai menţin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii.
Recursul inculpatului nu este fondat.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a fost legal sesizată cu apelul inculpatului arestat, astfel că a procedat legal conform legii atunci când a verificat arestarea inculpatului conform art. 160b C. proc. pen.
Or potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., în cursul judecăţii, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune prin încheiere motivată menţinerea arestării preventive.
Din actele dosarului rezultă că împotriva inculpatului care s-a sustras procesului penal s-a emis mandat de arestare preventivă la 8 august 2005 pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu motivarea că se sustrage urmăririi penale şi judecăţii iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiune este închisoare mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, condiţii prevăzute de art. 148 lit. c) şi h) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 96 din 26 ianuarie 2006, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pentru această infracţiune pe inculpat, la 4 ani şi 6 luni prin revocarea suspendării condiţionate a unei pedepse de un an închisoare aplicate anterior prin sentinţa penală nr. 915/2005 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti.
S-a reţinut că inculpatul C.D.C. împreună cu alt inculpat au deposedat prin violenţă partea vătămată G.A.D. de un lănţişor de aur în zona Parcului Unirea.
În cauză există indicii temeinice că inculpatul a comis infracţiunea de tâlhărie, iar temeiurile care au determinat arestarea se menţin.
Aşa fiind, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului împotriva încheierii atacate şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D.C. împotriva încheierii din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 41605/3/2005.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 120 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1755/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1767/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
