ICCJ. Decizia nr. 177/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.177/2006
Dosar nr. 22850/1/2005 (nr. vechi7049/2005)
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 6142 din 31 octombrie 2005, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, ca tardiv introdus, recursul declarat de petiţionarul D.M. împotriva sentinţei penale nr. 34 din 14 mai 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Recurentul petiţionar a fost obligat să plătească statului suma de 40 RON (400.000 lei) cheltuieli judiciare.
S-a reţinut că petiţionarul D.M. s-a adresat instanţei cu o plângere împotriva modului de soluţionare a sesizării înregistrată sub nr. 1717/VIII/I/2000, susţinând că prin comportamentul adoptat de organele de urmărire penală au favorizat persoane care au săvârşit diferite infracţiuni.
În vederea soluţionării plângerii, prima instanţă a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti să transmită modul de soluţionare a sesizării petiţionarului.
Prin adresa nr. 1717/VIII/1/2000 din 5 aprilie 2004, parchetul a comunicat că sesizarea petiţionarului D.M. nu a fost înregistrată ca dosar penal şi nu a fost instrumentată în baza normelor de procedură penală.
Prin sentinţa penală nr. 34 din 14 mai 2004, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul D.M. împotriva soluţiei dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în lucrarea nr. 1717/VIII/1/2000 din 21 august 2000.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de fond a apreciat că plângerea este inadmisibilă, dispoziţiile cuprinse în art. 275 – art. 2781 C. proc. pen., vizând doar măsurile şi actele de urmărire penală.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul D.M., solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că recursul este tardiv introdus întrucât, în speţă, hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată la data de 14 mai 2004, recurentul petiţionar fiind prezent la dezbateri, iar recursul a fost declarat la data de 31 august 2005, deci cu depăşirea termenului prevăzut de lege.
Împotriva deciziei penale definitive nr. 6142 din 31 octombrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionarul D.M. a formulat contestaţie în anulare la data de 17 noiembrie 2005, invocând în cererea scrisă, ca motive, faptul că instanţele au judecat în condiţiile în care procedura de citare cu făptuitorii nu a fost îndeplinită, iar judecata s-a făcut în lipsa sa, care era în imposibilitate de prezentare, şi a dosarului parchetului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie în anulare, verificând termenul prevăzut de lege de introducere a acestei căi extraordinare de atac, asupra motivelor pe care se sprijină contestaţia şi a dovezilor depuse ori invocate.
Contestaţia în anulare se poate face, potrivit art. 386 C. proc. pen., în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştiinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f) – i) cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
În funcţie de motivul invocat, termenul de introducere a contestaţiei este de 10 zile de la începerea executării în cazurile prevăzute de art. 386 lit. a) – c) C. proc. pen., şi nelimitat în cazul prevăzut de art. 386 lit. d) C. proc. pen.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că motivele invocate de contestator se regăsesc între cazurile prevăzute de art. 386 lit. a) şi b) C. proc. pen., însă situaţiile menţionate de acesta nu sunt reale.
Astfel, la data judecării recursului declarat de petiţionar procedura de citare a fost îndeplinită cu acesta.
Susţinerea petentului că a fost în imposibilitate de prezentare întrucât a avut mai multe dosare în acea zi nu poate fi luată în considerare deoarece, pe de o parte, nu este dovedită, iar, pe de altă parte, nu a fost în imposibilitate de a încunoştiinţa instanţa despre această situaţie.
De altfel, având în vedere faptul că plângerea petiţionarului a fost corect respinsă, ca inadmisibilă, întrucât nu este îndreptată împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, prezenţa petiţionarului nu era obligatorie la judecarea recursului.
Din aceleaşi considerente, nu se impunea nici citarea în cauză a făptuitorilor, astfel cum susţine petiţionarul, şi nici solicitarea dosarului parchetului deoarece, aşa cum rezultă din adresa nr. 1717/VIII/1/2000, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, sesizarea petiţionarului nu a fost înregistrată ca dosar penal.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că cererea de contestaţie în anulare este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Contestatorul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza dispoziţiilor art. 386 – art. 391 C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.M. împotriva deciziei penale nr. 6142 din 31 octombrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 5297/2005.
Obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 lei (600.000 lei).
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1767/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 195/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
