ICCJ. Decizia nr. 2183/2006. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2183/2006
Dosar nr. 40843/3/2005
Şedinţa publică din 4 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 40843/3 din 12 octombrie 2005 la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, condamnatul B.M.A. a formulat contestaţie la executare prin care a solicitat reducerea pedepsei de 7 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1592/2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că, în raport de fapta săvârşită, cuantumul pedepsei este prea mare, la aceasta adăugându-se şi faptul că părinţii săi au decedat şi are probleme de ordin familial.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 1731 din 23 decembrie 2005, a respins, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de condamnatul B.M.A. pe care l-a obligat la plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, cu precizarea că onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, urmează a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanţă a arătat că în cauză motivul invocat de condamnat nu se regăseşte în nici unul din cazurile expres şi limitativ, arătate în art. 461 C. proc. pen., împrejurarea descrisă de acesta era posibil a fi invocată numai cu ocazia exercitării căilor de atac ordinare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul B.M.A., pe care a criticat-o pentru greşita respingere a contestaţiei, solicitând admiterea acesteia şi reducerea pedepsei la care a făcut referire şi pe care o consideră prea severă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, prin Decizia penală nr. 102/ A din 8 februarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul B.M.A. pe care l-a obligat la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariu de avocat cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, urmează a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
În motivarea acestei decizii instanţa de apel a arătat că din moment ce motivul invocat de condamnat nu se regăseşte între cele arătate în art. 461 C. proc. pen., în mod justificat prima instanţă i-a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.
Decizia Curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul B.M.A. care a stăruit, în continuare, în admiterea contestaţiei formulată şi reducerea pedepsei în a cărei executare se află.
Recursul declarat de condamnatul B.M.A. este nefondat.
În baza art. 461 C. proc. pen., temei juridic al exercitării căii extraordinare de atac intitulată contestaţie la executare, sunt arătate situaţiile în care se poate cere reformarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Din conţinutul textului de lege citat nu se desprinde faptul că motiv al unei asemenea contestaţii l-ar putea forma o cerere de reducere a pedepsei aplicată pentru o faptă definitiv judecată.
De altfel, acest lucru nici nu ar putea fi probabil deoarece prin admiterea unei astfel de cereri s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat, cu consecinţe deosebit de grave asupra stabilităţii actului de justiţie.
În consecinţă, pentru considerentele mai sus-arătate, urmează a se constata că recursul declarat de condamnatul-contestator B.M.A. este nefondat şi a fi respins, ca atare, întrucât instanţele de fond şi apel au pronunţat hotărâri legale şi temeinice.
Întrucât respingerea recursului se datorează culpei procesuale a condamnatului, acesta urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel cum se va stabili prin dispozitivul prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul contestator B.M.A. împotriva deciziei penale nr. 102/ A din 8 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2182/2006. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 2211/2006. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
|---|
